29 nov. 2010

Teatrul Dramatic "Fani Tardini"- Program

Săptămâna 29.11- 4.12.2010

Joi, 2.12.2010, ora 19.00
  • Cinci dimensiuni feminine, dupa Eugene Ionesco
Un spectacol de Tamara Constantinescu
Maestru sunet: Melu Panaitescu
Maestru lumini: Marian Tarazi

Vineri 3.12.2010, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Regia: Cristian Gheorghe
Distribuţia: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.

Fructe de platan

În Grădina Botanică, Maria a descoperit nişte "castane" ciudate("siudate"), fără ţepii aceia tari pe care îi ştia ea. Ne uitam cu atenţie la copacul cu pricina şi aflăm că este un platan. Platanus Occidentalis – Platan american ce are ca areal natural: America de est şi  Mexicul.
Acest arbore ce atinge înălţimea de 40 m, cu trunchiul scurt, puternic, cu grosimea la bază uneori de până la 3m diametru are o scoarţă care se exfoliază în plăci mari, cenuşii – gălbui, trunchiul rămânând, în cea mai mare parte, neted, în timp ce coroana o are largă, cu ramuri groase, uneori la arborii izolaţi atingând dimensiuni impresionante. Frunzele platanului sunt mari, de 12-25 cm lungime, palmat-lobate, cu 3-5 lobi dinţaţi. Ceea ce are Maria în mână este un fruct de platan;  platanul având fructele de formă globuloasă, cu aspect ţepos atârnând câte 2-6 pe pedunculii lungi (8-15 cm ), fără peri.

Sfârşit de Noiembrie

Noiembrie - Înserare pe malul Dunării- faleza superioară
 Copacii desfrunziţi ai Grădinii Botanice, Galaţi
Măriuta vrăbiuţa - da-i cam tremura sub genunchi, crenguţa . Nu, nu au căzut toate frunzele pentru că ar fi scuturat Maria cu atât de mare putere, copacul; mai degrabă aş spune că acel copac a "zdruncinat-o" pe Maria.

"E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine
Ş-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.

În tot, se simte un fior,
O jale e în orişicine.
E vremea rozelor ce mor
Mor în grădini, şi mor şi-n mine.

Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmăşaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine,
Duioase-şi pleacă fruntea lor...
E vremea rozelor ce mor."
(Alexandru Macedonski, Rondelul rozelor ce mor)

28 nov. 2010

Motanul încălţat

     La Teatrul de Papuşi “Gulliver “ din Galaţi se joacă “Motanul încălţat” de Charles Perrault într-o adaptare de Stelian Stanciu.
     Teatrul “Gulliver” îşi susţine spectacolele în sălile Teatrului Dramatic “Fani Tardini", aşa că azi dimineaţă, la ora 10.30, ne aflam la Dramatic, Dana şi Maria aşteptând să-l vadă pe Motanul încălţat.

     "S-a întâmplat odată ca trei feciori de morar să primească moştenire după moartea tatălui lor o moară, un măgar şi un motan. Moara i-a rămas celui mai vârstnic dintre feciori, măgarul, mijlociului, iar motanul, mezinului.  „Ce folos de la un motan?” gândi, amărât, mezinul. Fraţii mei vor putea să-şi câştige pâinea cu uşurinţă, dar eu voi muri de foame. „Nu fi trist, stăpâne!” îi zise într-o bună zi motanul, cu glas omenesc. „Fă-mi doar rost de o pereche de cizme, ca să pot umbla mai uşor prin păduri şi câmpuri. Şi-ţi promit că n-are să-ţi pară rău!”

     Nu trecu mult şi motanul află că regele ieşise împreună cu fiica lui la plimbare cu trăsura. Aşa că motanul alergă înainte caleştii şi le strigă ţăranilor care strângeau fânul: „Dacă vă întreabă regele ale cui sunt câmpurile acestea mănoase, să-i spuneţi că sunt ale marchizului de Carabas. Altfel vă paşte ştreangul! Aţi înţeles?!”
La auzul vorbelor motanului, ţăranii se speriară straşnic. Astfel că atunci când se apropie trăsura regelui, aceştia făcură întocmai cum le poruncise motanul încălţat.
     -Ale cui sunt câmpurile acestea? – întrebă împăratul.
     -Ale marchizului de Carabas! răspunseră-n cor ţăranii.
     -Marchizul ăsta pare a fi un gospodar foarte bun, îi spuse atunci regele fiicei sale.


     Apoi, motanul îi porunci stăpânului să se scalde în râu când or trece pe acolo regele şi prinţesa.
Zis şi făcut! Feciorul de morar îşi ascultă motanul. Şi atunci când trăsura regelui se apropie de dânşii, se dezbrăcă şi intră în apă. Iar motanul, care îi ascunse repede hainele, începu numaidecât să strige, cât îl ţineau puterile: „Ajutor! Marchizul de Carabas a fost jefuit! Hoţii i-au furat îmbrăcămintea!”
Auzind aşa o grozăvie, regele dădu de îndată poruncă slugilor să-l ajute pe marchiz. Acesta fu scos din apă şi i se dădu cel mai frumos costum regal. În hainele acelea dichisite, marchizul arăta şi mai frumos decât fusese.

Aşa că prinţesa se îndrăgosti de el de îndată, iar regele îl invită să facă împreună o plimbare cu trăsura lui.
Între timp, motanul cel isteţ plecă să i se închine unui căpcăun bogat, care era stăpânul de drept al câmpurilor mănoase pe lângă care trecuseră cu toţii. Căpcăunul locuia într-un castel măreţ, dar nespus de întunecat, undeva la poalele unor dealuri.



     De îndată ce intră-n castel, motanul făcu o reverenţă şi-i spuse căpcăunului:
     - N-am putut trece pe lângă frumuseţea asta de castel fără să nu fac o vizită măriei-voastre. Mai cu seamă că am auzit că vă puteţi transforma în orice fel de animal. E adevărat? se prefăcu neştiutor motanul.
     - Este adevărat! se grozăvi căpcăunul. Numeşte numai animalul şi voi intra pe dată-n pielea lui!
     - Aş vrea să vă transformaţi într-un leu fioros, dacă se poate, îi ceru motanul încălţat.
     Căpcăunul prinse a râde înspăimântător, apoi se transformă într-un leu falnic. Motanul se sperie foarte tare când leul începu să ragă, dar se strădui să n-o arate. Şi atunci când căpcăunul reveni la înfăţişarea lui obişnuită, îi spuse:
     - Mă plec smerit înaintea măriei-voastre! Aşa o măiestrie n-am mai pomenit!
     - Hă, hă!... Şi încă n-ai văzut nimic, se grozăvi şi mai abitir căpcăunul.
     - Mă întreb însă dacă înălţimea voastră poate să se preschimbe şi într-un animal mic şi nevinovat. De exemplu, într-un şoricel, zise, mieros, motanul. Dar poate că asta vă este mult prea greu...
     - Mie?! zbieră căpcăunul. Eu pot să mă transform în orice. Priveşte numai şi învaţă!
Însă, de îndată ce căpcăunul se preschimbă într-un şoricel, motanul nu mai stătu nicio clipă pe gânduri: sări pe el şi-l înghiţi dintr-o singură suflare.
     Iar atunci când caleaşca împăratului poposi la poarta castelului, motanul încălţat le ieşi în întâmpinare.
     - Bine aţi venit maiestate în castelul marchizului de Carabas!
     Apoi, spre uimirea tuturor, mai cu seamă a feciorului de morar, motanul încălţat îi pofti înăuntru, unde-i aştepta o masă îmbelşugată, aranjată după toate regulile artei.
Regele fu nespus de plăcut impresionat de bogăţia şi gusturile desăvârşite ale marchizului de Carabas, aşa că-i zise:
     - Dragă marchize, n-ai vrea să te însori cu fiica mea? Nu cred că ea ar avea ceva împotrivă...
     Privind-o pe prinţesă cum îi zâmbea galeş, marchizul de Carabas încuviinţă pe dată, nevenindu-i să creadă ce noroc dăduse peste dânsul.
     La puţină vreme, tinerii făcură o nuntă mare, care ţinu trei zile şi trei nopţi încheiate. Eu doar am auzit de ea, şi-mi pare tare rău că n-am fost şi eu pe acolo, fiindcă am auzit că s-au servit numai mâncăruri alese şi băuturi fine.
     Şi uite aşa se făcu că ajunse feciorul de morar ginerele regelui şi mare sfetnic al luminăţiei sale..."
   
50 de minute foarte plăcute pentru copii. Preţul este mai mult decât accesibil: 5 lei pentru copii şi 6 lei pentru adultul însoţitor(şi el un copil puţin mai mare, fie vorba între noi).

26 nov. 2010

17 Again

“17 Again”(2009) pare a fi un film pentru adolescenţi, cu eroi jucaţi de ultima generaţie de actori de pe Disney Channel.
Întoarcerea la 17 ani a eroului este un pretext pentru o comedie romantică. Este vorba nu de o întoarcere în timp a trupului într-o altă perioada ci de faptul ca un matur de în jur de 37 de ani se trezeşte brusc în trupul său de la 17 ani.
În adolescenţă, Mike O’Donell (Zac Efron) fusese vedeta liceului său, liderul echipei de baschet, iubitul celei mai frumoase fete din şcoală. Exact la începutul meciului care-i putea schimba viaţa prin selectarea sa pentru o bursă la facultate află că iubita sa era însărcinat şi decide să renunţe la traseul hotărât. După căsătorie însă, începe sa-i reproşeze soţiei sale faptul că viaţa sa putea fi alta dacă nu s-ar fi căsătorit în acel moment, dacă ar fi făcut o altă alegere. La 37 de ani, Mike(Matthew Perry) se vede nevoit să locuiască la prietenul său din copilărie, Ned, pentru că soţia sa, sătulă de reproşurile repetate ani la rând, a intentat procesul de divorţ.
Văzîndu-se în trupul de la 17 ani şi cu mintea de la 37(dorinţa multor oameni), Mike are de ales dacă îşi salvează cariera sportivă sau căsnicia. După o serie de evenimente în care-şi ajută fiul şi fiica, acum colegi de liceu, conştientizează că nu doreşte să-si schimbe destinul, că nu ar fi făcut o altă alegere deoarece avea ceea ce-şi dorea: o soţie care-l iubea şi doi copii la o vîrstă critică, adolescenţa, care aveau nevoie de ajutorul său.
Film uşor de digerat, chiar nu necesită efort intelectual, deci ar fi bun pentru relaxare. Nu este o comedie extraordinară; am râs, e adevărat, de vreo câteva ori. Îmi pare rău că Matthew Perry nu a avut un rol mai important, de fapt, un rol de durată. Clar e că între Matthew Perry şi Zac Efron l-aş prefera, oricând, pe primul.

Bacalaureat 2011- Proba A - Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română

MECTS, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, a precizat care este structura probei A din cadrul examenului de bacalaureat 2011; a făcut publică grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română, propunând şi două modele de subiecte.


Structura probei
Subiectul de examen conţine un text suport cu următoarele caracteristici:
- acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de texte care să stimuleze interesul pentru lectură;
- are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viaţa de zi cu zi;
- constituie un decupaj semnificativ şi de sine stătător, de 160-230 de cuvinte (cu o marjă de 5-10%, reprezentând intervalul necesar înţelegerii mesajului textului), suficient pentru îndeplinirea cerinţelor de evaluare formulate;
- se înscrie în reperele precizate de programa de examen şi de curriculumul naţional;
- este text literar sau nonliterar, “la prima vedere”.
Textul suport este însoţit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire atât la situaţia de comunicare, cât şi la tema/ mesajul textului dat.

MODEL - 1


     Conformarea faţă de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la înveşmântarea formelor umane, ci împrumută şi aspectul unor intervenţii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile craniului sau modificările danturii, machiajele ceremoniale si mutilările religioase, tunsorile sau coafurile cu semnificaţii riguroase sunt numai câteva dintre modalităţile de a acţiona asupra corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste intervenţii nu sunt motivate numai de o estetică corporală consacrată de tradiţiile locale. În toate civilizaţiile, corpul este considerat suport al forţei vitale, al sufletului, şi devine, din această cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tehnicile de „prefacere” a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta
formele, de a le oferi semnificaţiile profunde precizate de mit. Mărcile corporale, cu funcţii magice sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice acţiune malefică orientată împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul convenţiilor care l-au fixat si l-au admis.
                                                               (Silviu Angelescu, Portretul literar)

[Citeste cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.

MODEL – 2

- Citiţi mult?
- Câteodată mai mult, câteodată mai puţin.
- Dar, aşa în mijlociu...
- Hm! Cam opt, nouă ore pe zi.
- Opt, nouă ore pe zi?
- Da.
     Fata îl privi uimită, ca pe un lucru rar. Niciodată nu i-ar fi trecut prin minte că sunt oameni care citesc până la zece ore pe fiecare zi. Credea că povestile astea nu se petrec decât prin romane. Era, de altfel, o observatoare foarte slabă si niciodată nu şi-ar fi putut da seama ce se petrece în afară de mediul ei. Băiatul plecă ochii în jos, înroşindu-se până în rădăcina urechilor. Apoi, ca să se dezvinovăţească:
- Bine, dar nu citesc întruna. Mai scriu, mai lucrez la entomologie*, mai traduc... Apoi, am
colecţie de pietre, ierbar... mă ocup şi cu chimia.
     Vorbea repede, neluându-şi ochii din vârful sandalelor, ca şi cum s-ar fi lepădat de o greşeală făptuită în neştiinţă.
     Fata îl privea mereu, lunecându-şi ochii pe faţa arsă de soare şi pătată cu coşi stârpiţi de nerăbdarea aceea necăjită caracteristică adolescenţilor, care din orişice neam şi-ar trage viaţa şi în orisice mediu şi-ar trăi zilele, în fundul sufletelor lor, doresc întotdeauna să placă.
                                              (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

*Entomologie – s.f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor

[Citeste cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-ţi răspunsul.
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în viaţa unui adolescent? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.

25 nov. 2010

Examenul naţional de bacalaureat 2011 - Proba E. a) Proba scrisă la Limba şi literatura română

Structura probei scrise la disciplina Limba şi literatura română
Proba scrisă este alcătuită din trei subiecte:
1. Subiectul I are ca suport un text literar studiat/ la prima vedere care aparţine unuia dintre genurile: liric, epic, dramatic. Tipuri de itemi: semiobiectivi cu răspuns scurt şi cu răspuns elaborat.
2. Subiectul al II-lea, constând în elaborarea unui text argumentativ, are ca suport un text de tip aforistic. Subiectul constă într-un item subiectiv de tip eseu liber.
3. Subiectul al III-lea, constând în elaborarea unui eseu structurat, vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică, a operelor studiate ce aparţin autorilor canonici/ speciilor literare menţionate în programa de bacalaureat.

MODEL (oferit de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare)
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Se dă următorul text:
“Ea m-a privit tot timpul cu atenţie şi pe urmă mi-a spus că prinţul Andrei*, rece si ironic în aparenţă, sensibil şi chiar sentimental în realitate, seamănă cu mine. Apoi:
― Scumpul meu mentor (întâia oară îmi spunea acest cuvânt), prinţul e gelos pe Anatol? Mata pricepi mai bine lucrurile astea.
― Cred că nu.
― Mie mi s-a părut că-i gelos, cu toate că n-are motiv. […]
… Semăn cu prinţul Andrei? Nu ştiu. i pentru ce mi-a spus-o? Ca un argument ca să-mi placă prinţul, ori ca motiv pentru care prinţul îi place ei? Oricum, nu-mi convine să împart simpatiile ei cu nimeni, nici chiar cu un alter ego al meu! Şi nici chiar cu mine insumi… Nu vreau să ţină la calităţile mele, ci, fără nici un discernămant, la mine! Te iubesc pentru că eşti bun; Te iubesc fiindcă eşti inteligent; Te iubesc fiindcă eşti frumos: Te iubesc fiindcă înseamnă că Te este iubit nu pentru el, ci condiţionat, din anumite cauze. O iubire provocată de cauze conştiente, de calităţi pentru care dicţionarul are cuvinte, de însuşiri externe; o iubire acordată ca un premiu pentru calităţi estetice, morale si intelectuale, o iubire pe care o poţi justifica nu este iubire. Şi apoi bun, inteligent, frumos poate fi si unul si altul, dar Te sunt numai eu…Şi, totuşi, ştiu că nu vreau nimic de la ea, că nu urmăresc nimic, că nu trebuie să urmăresc. Că nu se poate…”
Garabet Ibrăileanu, Adela)
*Prinţul Andrei – unul dintre personajele romanului Război şi pace, scris de Lev Tolstoi

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe:
1. Numeşte câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: simpatiile, calităţile. 2 puncte
2. Explică rolul virgulelor în secvenţa: Şi, totuşi, ştiu că nu vreau nimic de la ea […]. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/ expresie care să conţină verbul a spune. 2 puncte
4. Precizează perspectiva narativă în fragmentul citat. 4 puncte
5. Transcrie două structuri din textul dat, în care să existe cuvantul „Te” cu valori morfologice diferite. 4 puncte
6. Notează, din text, două cuvinte/ grupuri de cuvinte care reprezintă mărci ale subiectivităţii.
4 puncte
7. Prezintă rolul interogaţiilor retorice în fragmentul dat. 4 puncte
8. Comentează, în 6-10 randuri, următoarea secvenţă din textul dat: o iubire acordată ca un premiu pentru calităţi estetice, morale si intelectuale, o iubire pe care o poţi justifica nu este iubire. 4 puncte
9. Menţionează două trăsături ale textului epic prezente în fragmentul dat. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri despre iubire, pornind de la ideile sugerate
de afirmaţia lui Nichita Stănescu:
Suntem ceea ce iubim.

Atenţie! În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi construcţia discursului de tip argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri -6 puncte
- să ai conţinutul si structura adecvate argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei, enunţarea si dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente- 18 puncte
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si de punctuaţie) si limita de spaţiu indicată -6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 2 – 3 pagini, în care să prezinţi viziunea despre lume reflectată întru-una din nuvelele studiate, din creaţia lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale sau Ioan Slavici. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea a două caracteristici ale nuvelei regăsite în textul pentru care ai optat;
- prezentarea, prin referire la nuvela studiată, a trei elemente de structură ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale si spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare etc.);
- ilustrarea relaţiilor dintre două personaje, prin care se evidenţiază viziunea despre lume în nuvela studiată;
- susţinerea unui punct de vedere personal despre modul în care se reflectă în text viziunea despre lume a autorului/ a unuia dintre personajele pentru care ai optat.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru
redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză
si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia
– 2 puncte; asezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini si să dezvolte subiectul propus.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. cate 1 punct pentru numirea oricăror antonime pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu, simpatiile – antipatiile, calităţile – defectele) 2x1p=2 puncte
2. explicarea rolului virgulelor în secvenţa dată 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseste locuţiunea/ expresia care conţine verbul a spune 2 puncte
4. precizarea perspectivei narative in fragmentul citat (perspectiva subiectivă) 4 puncte
5. transcrierea a două valori morfologice diferite ale cuvantului „Te” (de exemplu, Te iubesc fiindcă eşti frumos; Te sunt numai eu…) 2x2p=4 puncte
6. cate 2 puncte pentru notarea, din text, a oricăror două cuvinte/ grupuri de cuvinte care reprezintă mărci ale subiectivităţii (de exemplu, nu-mi convine să împart...; Scumpul meu mentor) 2x2p=4 puncte
7. prezentarea rolului interogaţiilor retorice in fragmentul dat 4 puncte
8. - comentarea secvenţei date (comentare: adecvată si nuanţată – 3 p.; parţial adecvată 1 p.) 3 puncte
- respectarea limitei de spaţiu indicate 1 punct
9. cate 2 puncte pentru menţionarea oricăror două trăsături ale textului epic prezente în fragmentul dat (de exemplu, prezenţa personajelor; existenţa naraţiunii, dialogului sau a monologului ca moduri de expunere) 2x2p=4 puncte

SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)
- construcţia discursului de tip argumentativ:
- structurarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente –ipoteza, enunţarea si susţinerea argumentelor, concluzia (structurare: adecvată - 3 p./ parţial adecvată - 1 p.) 3 puncte
- utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri – de exemplu, verbe de opinie, adverbe/ locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv final, concluziv etc., conectori argumentativi (utilizare adecvată - 3 p./
parţial adecvată - 1 p.) 3 puncte
- conţinutul si structura argumentării:
- formularea ipotezei 3 puncte
- cate 3 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente [pro si/ sau contra] adecvate ipotezei 2x3p=6 puncte
- cate 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p=6 puncte
- formularea unei concluzii pertinente 3 puncte
- respectarea normelor limbii literare si a limitei de spaţiu indicate:
- registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
- respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli din punct de vedere lexical sau morfosintactic – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
- respectarea normelor de ortografie si de punctuaţie (0-1 greşeli din punct de vedere ortografic si de punctuaţie – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
- respectarea limitei de spaţiu indicate 1 punct

SUBIECTUL al III - lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
- cate 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două caracteristici ale nuvelei regăsite în textul pentru care candidatul a optat 2x2p=4 puncte
- precizarea viziunii despre lume a autorului/ a unuia dintre personajele nuvelei pentru care candidatul a optat 1 punct
- cate 1 punct pentru prezentarea oricăror trei elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a unuia dintre personaje, prin referire la nuvela pentru
care candidatul a optat 3x1p=3 puncte
- ilustrarea relaţiilor dintre oricare două personaje, prin care se evidenţiază viziunea despre lume în
nuvela pentru care candidatul a optat (ilustrare: detaliată si nuanţată: 4 p.; schematică, fără evidenţierea viziunii despre lume – 1 p.) 4 puncte
- formularea unui punct de vedere personal în concordanţă cu cerinţa 2 puncte
- susţinerea punctului de vedere formulat 2 puncte
Redactare – 14 puncte
- organizarea ideilor în scris (text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente –
introducere, cuprins si încheiere, iar construcţia paragrafelor subliniază ideile; succesiunea logică a
ideilor - 3 p.; părţile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu există echilibru între ele, iar
ideile sunt, în general, evidenţiate prin paragrafe - 2 p.; plan vag de structurare a textului, iar trecerea de la o idee la alta nu este evidenţiată - 1 p.) 3 puncte
- abilităţi de analiză si de argumentare (relaţia adecvată idee-argument, utilizarea de argumente
convingătoare, formularea de judecăţi de valoare - 3 p.; analizarea ideilor prezentate cu unele elemente de interpretare - 2 p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente, prezentarea de idei irelevante, schematism - 1 p.) 3 puncte
- utilizarea limbii literare (stil si vocabular adecvate conţinutului eseului, claritate a enunţului,
varietate a lexicului, sintaxă adecvată - 2 p.; vocabular restrâns, monoton - 1 p.) 2 puncte
- ortografia (0-1 erori - 2 p.; 2 erori - 1 p.; 3 sau mai multe erori - 0 p.); 2 puncte
- punctuaţia (0-1 erori - 2 p.; 2 erori 1 p.; 3 sau mai multe erori - 0 p.); 2 puncte
- asezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
- încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată 1 punct

Teatrul Dramatic "Fani Tardini"- program

Joi, 25 noiembrie, ora 19.00

  • Recital Tudor Gheorghe     (Pret bilet: 60 lei)
Vineri, 26 noiembrie, ora 19.00
Regia: Cătălin Vasiliu
Distribuţia: Liliana Lupan, Corina Căpăţână, Stelian Stancu, Gabriel Constantinescu, Ciprian Braşoveanu, Dan Căpăţână.

Sâmbătă, 27 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini":
  • Spectacol cu Doru Octavian Dumitru (Pret bilet:40 lei)

Duminică, 28 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Regia: Cristian Gheorghe
Distribuţia: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.

Luni, 29 noiembrie, ora 12.30

  • Cutia Pandorei de Katalin Thuróczy
Regia: Eugen Făt
Distribuţia: Ioana Citta Baciu, Petrică Păpuşă, Cristian Gheorghe.

Teatrul Muzical "Nae Leonard"- program

Vineri 26 noiembrie ora 17.00 în sala teatrului

  • Primii paşi în muzică (concert simfonic educativ) - Un săniuş muzical
Dirijor: Michael Beck
“Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, Teatrul Muzical va oferă un concert cu lucrări muzicale ce anticipează mirajul Craciunului. Primii fulgi de nea se vor transforma în note muzicale ce se vor aşterne într-o melodie de o frumuseţe deosebită. Vă aşteptăm cu drag, în sala Teatrului Muzical în acordurile colindelor de altădată şi pentru o iniţiere muzicală deosebită.”
Preţ bilet: 10,6 lei şi 5,3 lei.

Sâmbătă 27 noiembrie ora 17.00 în sala teatrului

  • Rigoletto de Giuseppe Verdi (după piesa “ Regele petrece” de Victor Hugo )
Operă în patru acte, spectacol în limba italiană supratitrat în limba româna, live
Distribuţia: (Ducele de Mantua)ADRIAN IONESCU, (Ceprano)DUMITRU BARBU, (Gilda)LAURA DUMITRU, (Sparafuccile)IULIAN SANDU, (Rigoletto)MIHAI FRUNZA, (Giovanna)VIORICA MARANDICI, (Borsa)FLORIN MARCOVICI, (Contesa Ceprano)EMILIA FRIGIOIU, (Marullo) TEODOR NITA, (Pajul)FLORINA NISTOR, (Monterone)VALENTIN MARELE, (Heraldul)ION MIHALCEA, (Maddalena)EMILIA FRIGIOIU
Cor, orchestră
Dirijor: Gheorghe Stanciu ; Regia artistică:Lucia Cicoara Dragan
"Pe scena Teatrului Muzical revine cel mai celebru bufon al tuturor timpurlor: Rigoletto. La curtea Ducelui de Mantua (cel ce fredoneaza nepăsător şi fermecător celebra ,,La donna e mobile"), se ţese o poveste tragică de iubire şi trădare, de patimă şi răzbunare.Giuseppe Verdi se află aici în cea mai strălucită perioadă a creaţiei sale, cu melodii nemuritoare, arii, duete şi mai ales celebrul quartet din ultimul act, socotit de mulţi, un pisc al creaţiei de operă din toate timpurile. Toate acestea se împletesc într-un spectacol de excepţie."
Preţ bilet: 21,2 lei şi 10,6 lei

Duminică 28 noiembrie ora 17.00 în sala teatrului

  • Seara Românească (spectacol dedicat Serbărilor Galatiului )
Dirijor: Nicolaie Mantu ; Aranjamente Muzicale: Marius Raducanu
"Orchestra de revistă a teatrului muzical. O seară autentic românească. Cu melodii ce ne îndeamnă la joc şi voie bună. "
Preţ bilet: 21,2 lei şi 10,6 lei

M-am nascut de ziua mea...

Si-a trecut si ziua mea...Cu ceva peripetii mai mult sau mai putin placute. Am tinut-o ca-n basme: trei zile si trei nopti.
Vineri seara, oaspeti "surpriza"(problema era ca eu stiam de surpriza asa ca nu am putut fi foarte surprinsa) care mi-au si adus un tort nemaipomenit, dupa cum se vede in imagine:

 Si-o "felie de sectiune" , vorba lu' Lili, autoarea capodoperei culinare.
Dar nu, nu era de ajuns pentru mine, trebuia sa ies eu cumva in evidenta, sa ma fac remarcata ("Dar pe mine...m-ai remarcat?" :) o replica din "Hora iubirilor" de la Dramatic). Evident ca mie nu-mi place sa ies in evidenta dar nu stiu cum se face si cum e vreun eveniment mai deosebit trebuie sa mi se faca rau. Asa ca sambata pe la amiaza cine era la spital, la urgente? Dupa ce George (multumesc!) a incalcat toate regulile de circulatie ... Eu, normal! Pai, ce! Ma pregateam si eu sa mor de ziua mea. M-am nascut de ziua mea, mor de ziua mea. Nu as fi fost asa de originala avand in vedere faptul ca Madalina Manole a ales acest motiv. Si apoi, eu eram abia in ajunul zilei mele de nastere.
Da, m-am nascut pe 21 noiembrie...
Dupa ce am crezut ca mor am aflat ca am avut o cadere severa de calciu, ceea ce medicii numesc criza de spasmofilie. Cautand detalii despre spasmofilie am aflat ca nici macar nu este o boala si ca nu se cunosc exact motivele aparitiei ei...Normal ! mi se intampla lucruri inexplicabile. Totul porneste din capul meu.
Dupa ce am alarmat pe toata lumea imi dau seama ca... asta da surpriza...
Duminica, desi epuizata, ma vad scoasa aproape cu forta din casa, ca doar aveam planuita o iesire. A cazut din programul nostru "Carmen" de Bizet si chiar si asa imi cadea capul pe masa. Povestirile lui Tudorel despre Japonia, Malaezia, China imi induceau asa o stare de...visare(ca sa nu spun somn).
Si, uite asa, a mai trecut o aniversare plina de "surprize".

14 nov. 2010

Teatrul muzical 'Nae Leonard" - program

Săptămâna 15-21.11.2010
Vineri 19 noiembrie ora 17.00 în sala teatrului
  • Studioul tânărului interpret (cu proiecţii muzicale şi nu numai)
Dirijor: Liviu Buiuc
Solişti: Daniel Paicu (clarinet) , Fabian Aftaragaci (corn), Cătălina Cosovanu (corn), Lupu Ştefan (corn), Vlad Iordache (corn)
Prezintă: Georgiana Sava
În program:
Claude Debussy: Rapsodie pentru clarinet şi orchestră
A. Hubler : Concert pentru 4 corni si orchestra
W.A. Mozart – Divertisment în re major KV 136
“Un concert al tinerilor, cu o abordare cu totul originală al materialului muzical, unde sunt introduse proiecţii din filme si nu numai. Muzica clasică capătă un nou sens, fiind interpretata de studenţii şi absolvenţii Universitati de Arte “George Enescu” Iaşi, Facultatea de Interpretare Muzicală. Un concert al interpretării, plin de entuziasmul şi sinceritatea tinereţii. “
Preţ bilet: 10,6 lei şi 5,3 lei.

Duminică 21 noiembrie ora 17.00 în sala teatrului

Carmen, de Georges Bizet (Supratitrat în limba română, live)
Distribuţia: (Carmen)LACRAMIOARA PLATON, (Don Jose)COSMIN MARCOVICI, (Escamillo)FLORIN PETRE, (Michaela)ANA MARIA CRIHANA, (Frasquita)ADINA LAZAR, (Mercedes)ANA CONDREA, (Dancairo)COSTICA TAGA, (Remendado)FLORIN MARCOVICI, (Zuniga)IULIAN SANDU, (Morales)DANIEL NISTOR
Orchestra, corul şi baletul teatrului
Dirijor: Sorin Oancea
Regia artistică : Anca Tabacaru
“Pasiune nebună, răzbunare din dragoste. Eroină excentrică, curajoasă şi nonconformistă, care plăteşte cu viaţa preţul libertăţii sale, Carmen rămâne un personaj-etalon în istoria operei.”
Pret bilet: 21,2 lei si 10,6 lei

TEATRUL DRAMATIC “ FANI TARDINI” - PROGRAM

Săptămâna 15-21.11.2010

Vineri, 19 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Regia: Mircea Cornişteanu
Distribuţia: Svetlana Friptu, Gabriel Constantinescu, Ioana Citta Baciu, Grig Dristaru, Oana Preda Gheorghe, Cristian Gheorghe, Petrică Păpuşă.

Sâmbătă, 20 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
  • Cutia Pandorei, de Katalin Thuróczy
Regia: Eugen Făt
Distribuţia: Ioana Citta Baciu, Petrică Păpuşă, Cristian Gheorghe.

Duminică 21 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Regia: George Motoi.
Distribuţia: Vlad Vasiliu, Cristian Gheorghe, Aureliu Bâtcă, Lucian Pînzaru, Cristina Uja, Ciprian Braşoveanu, Grig Dristaru, Dan Căpăţână, Lică Dănilă, Oana Preda Gheorghe, Adina Taschina, Corina Căpăţână, Mariana Caragata, Valentin Dumitru, Mihai Luchiancenco.

Hora iubirilor

Piesa “Hora iubirilor”, în original, "Der Reigen", a fost publicată în anul 1900. Arthur Schnitzler (1862- 1931), autorul piesei, scriitor și dramaturg austriac, a fost considerat cel mai important reprezentant al Modernității vieneze.
Schnitzler a fost catalogat drept pornograf după apariția piesei Reigen, în care zece cupluri, aparținând diverselor pături sociale, sunt puse în scenă dezvăluindu-și impresiile și sentimentele înainte și după actul sexual, piesa debutând și încheindu-se cu o prostituată. Scandalul iscat de această piesă de tatru a primit din partea criticilor o avalanșă de invective profund antisemite. Scrierile lui Schnitzler vor fi calificate mai târziu de Adolf Hitler ca fiind obscenități evreiești.”(wikipedia)
Premiera piesei, la teatrul din Galaţi, a avut loc chiar în luna octombrie a acestui an.
Regia artistică și scenografia îi aparţin lui Geirun Ţino iar din distribuţie fac parte actorii Oana Preda Gheorghe, Ciprian Braşoveanu, Gabriel Constantinescu, Stelian Stancu, Dan Căpăţână şi Vlad Vasiliu.
Urmarind piesa jucată pe scena dramaticului gălăţean realizăm faptul că nu există un subiect în sensul clasic al cuvântului, nu identificăm un conflict evident și modalitatea de rezolvare a acestuia. Se identifică o stare de fapt: viaţa femeii uşoare care se oferă oricui, indiferent de statutul social sau de reala sau aparenta moralitate. Se oferă ispitind bărbaţi de la soldaţi abstinenţi până la aristocraţi cu morgă de intelectuali moralişti. Femeia uşoară care speră în îmbunătăţirea condiţiei sale, însă care cu cât trece timpul mai mult se afundă în mocirla unei societăţi dominate de aparenţe, de norme morale făcute parcă pentru a fi încălcate sub impulsul instinctelor.
Apar și câteva, destul de puţine, elemente comice, eclipsate tragismul dominant; comici sunt, de fapt, cei care apelează la serviciile fetelor, inconştienţi de ridicolul lor.
Din punctul meu de vedere, deşi nu am văzut să fie scris pe vreundeva, piesa ar trebui interzisă celor care au nu au împlinit măcar 16 ani. De ce? Pentru că spectacolul include scene erotice, sexualitate mai mult sau mai puţin exprimată artistic, mai mult sau mai puţin explicit.
Nu o consider una dintre cele mai bune piese jucate la Galaţi de actorii dramaticului; este monotonă, monotonia fiind ruptă de chilotii lăsaţi în vine, de fustele ridicate sau de pantalonii descheiaţi sau chiar lăsaţi în vine. Unele scene (si nu spun asta pentru ca as fi o puritana) mi s-au parut jenante, mai ales că în sală erau și elevi care tot chicoteau de era necesar să stea câţiva plasatori de "straja" ca să menţină liniștea.

11 nov. 2010

Grown ups - ”Oameni mari şi fără minte“

“Grown ups” e un film din 2010, o comedie destul de slabă în ciuda numelor de pe afiş: Adam Sandler, Kevin James, Rob Schneider, David Spade şi Chris Rock; adică este vorba despre cinci recunoscuţi actori de comedie din cinematografia Americană contemporană.
Poate şi înşiruirea aceasta de nume m-a determinat să aleg să urmăresc filmul, aşteptându-mă să râd în lacrimi. Nu prea s-a întâmplat asta, aproape tot scenariul fiind o înlănţuire de glume de tipul stand up comedy.
Problema este că dialogul nu pare real, sunt doar replici mai mult sau mai puţin spumoase, poante inspirate sau nu prea, inteligente sau de-a dreptul glume proaste, titlul, în traducere, ”Oameni mari şi fără minte“ părând-mi-se destul de inspirat. Ce să spun de glumele nesărate cu pârţuri, cu pişatul în lac sau în piscină, cu tâşnitul laptelui de mamă din sân în ochii celor din jur, plesnelile “amicale” peste faţă, scârboasa relaţie a unuia dintre ei cu o mereu excitată babă? Poate-s amuzante pentru unii.
Pretextul filmului este reîntalnirea a cinci fosti colegi într-o echipă de baschet, în copilărie, campioană. La moartea antrenorului, vin toţi cei cinci iar cel mai bogat dintre ei închiriază pentru toate familiile lor, o casă pe marginea lacului, în sânul naturii, prilej de activităţi “distractive” prin care-şi rememorează tineretea.
Este un film cu mult mai slab decât aş fi crezut, cu o distribuţie de la care aveam mai multe pretenţii.

Sfârşit de toamnă

10 nov. 2010

Toamna... în versuri

  •  Toamna , de Dimitrie Anghel
Vara s-a dus...
Palid, şi fără vlagă, moare
Colo-n apus,
Mâhnitul soare...

Pustii sunt toate...
Când vine toamna cu vălu-i alb de brumă,
Holdele-s moarte,
Pădurea-i goală, izvoru-n maluri jalnic sună...

S-a stins farmecul nopţii...
Nu mai răsare luna-n taină...
S-au îmbrăcat natura-ntreagă... cu-a morţii
Neagră haină...

  • Toamnǎ, de Ştefan Octavian-Iosif

Te uită, frunza pică irosită,
Şi vântul geme prohodind departe !
Puţină vreme încă ne desparte
De iarna tristă, prea curând sosită !...

Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte,
Pădurea noastră tace părăsită :
Eu singur cânt cu vocea obosită
Şi trec prin încăperile-i deşarte...

S-au dus privighetorile măiestre ;
Pustiu e cuibul blândei turturele...
Ah, unde-i şuierul mierliţei sure !

Pierdut din stolul mândrei lor orchestre,
Ce trist răsună cânturile mele
În liniştea adîncă din pădure...

  • Toamna, de Cincinat Pavelescu

Uite toamna cum se stinge!
Umbra plopilor tresare.
Şi amanţii pe cărare
Plâng sub frunza care ninge!

Slabă, tristă, -ngălbenită,
Între vis şi adevăr ,
Trece toamna despletită
Şi cu frunze moarte-n păr!

Pe când umbra cade multă,
Tu, ce-ţi porţi alături doamna,
Lasă vorba, taci şi-ascultă
Cât de dulce moare toamna!

  • Toamna, de Octavian Goga

Val de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina
Firelor de lămâiţă
Li se uscă rădăcina.

Peste creştet de dumbravă
Norii suri îşi poartă plumbul.
Cu podoaba zdrenţuită
Tremură pe câmp porumbul.

Şi cum de la miazănoapte
Vine vântul fără milă,
De pe vârful surii noastre
Smulge-n zbor câte-o şindrilă.

De vifornita păgână
Se-ndoiesc nucii, bătrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus pe cumpăna fântânii.

Îl ascult şi simt subt gene
Cum o lacrimă-mi învie
Ni se-aseamănă povestea,
Pui golaş de ciocârlie.

  •  Atenţi la ravagiile toamnei, de Nicolae Stoian
Motto :
"Plouă, e urât, e toamnă,
pentru noi nimic nu-nseamnă."

Al naibii, toamna vine iar la noi
lălăie ca o galbenă mireasă,
ameninţându-ne cu vânt şi ploi,
dar noi cântăm voioşi şi nu ne pasă.

Ce crede dânsa că ne ameninţă
cu brici de aur frunze retezând ?
O, anotimp fără de referinţă,
nu vei găsi răgaz la noi nicicând.

Poţi tu să-ţi scuturi coafura rară,
să sufli cu puteri de semizeu,
tristeţea neagră nu ne împresoară
oriunde-am fi : la Iaşi sau la Ciceu.

Nu ne-nspăimântă trena mortuară !
cântăm voioşi cu glas mereu fierbinte
o melodie drastică şi clară :
"Adio, pa, bonjur şi ... n-am cuvinte !"

  • Toamnǎ, de Ion Paun- Pincio

Se lasă toamna tristă de parcă-i ce din urmă...
Şi-n galbenă lumină, ca-n jurul unui mort,
Pustiu-i înfloreşte... O, toamnă, tu mă mângâi:
Singurătăţi deşerte şi eu în suflet port.

Din streşinile ude se scurg greoaie picuri:
Să-ntârzie sfârşitu-i, îi plâng la căpătâi...
Iar din frunziş porneşte lin freamăt de aramă,
Ca glasul stâns de clopot şi irosit pe văi.

  • Toamna, de Matilda Cugler-Poni

Frunzele îngălbenite
Cad încetul, obosite,
Cad pe câmpul cel uscat,
Pe pamântul îngheţat.

Frunzuliţele ce pică,
Vântul toamnei le ridică
Şi le ia încetişor
Pe aripa lui în zbor

Şi le duce, le tot duce
Pe morminte fără cruce,
Unde dorm uitaţi, neplânşi
Luptătorii cei învinşi...

Ei, în lupte desperate
Cu dureri nemăsurate,
Singuri chinul şi-au curmat, —
Fără teama de păcat!

Primăvara nu răsare
Nici o frunză, nici o floare
Pe pământul urgisit
Şi de lacrimi nestropit:

Numai toamna mult miloasă
Pune haina ei frumoasă
Ca o mantie de 'mpărat
Pe mormântul cel uitat.

  •  Toamna, de Ştefan Octavian Iosif 
Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli
De vânt pe la fereşti,
Tu, suflet plin de griji şi de-ndoieli,
Te-nfiorezi de tristele-i poveşti...

El povesteşte despre moarte foi
Pe care le goneşte ca pe-un roi,
Ca pe-un convoi
De fluturi morţi, şi ţi le aruncă-n geam.

El stinge crini, şi roze, şi zambile,
El frânge ramuri,
Şi plânge, şi se tânguieşte zile
Întregi şi nopţi întregi, necontenit.

Acuma stins şi parcă ostenit
Abia suspină,
Ca plânsul violinei în surdină,
Apoi îsi schimbă fără veste tonul
Si uimit 1-auzi cum suie
Din nou diapazonul
Şi suieră, şi fluieră, şi vuie,
Şi vâjâie, şi hohotă, şi geme
Într-un amestec înfiorător
De bocet, şi de vaiet, şi blesteme!
Ah, ce frumos, ce potolită vreme,
Ce veac senin fusese până ieri!

Ai fi crezut că firea amăgită
De visul cald al somnoroasei veri,
Aşa bogată-n fermecate vise,
Dormea, dar s-a trezit...

Văzând fugita
Vicleana vară care-o amăgise,
Acum, când înţelege adevărul,
Se zbate ca o mamă părăsită
Şi-n deznadejdea ei îşi smulge părul!...

Vorba zilei

"Să nu faci tot ce poţi, să nu spui tot ce ştii, să nu crezi tot ce auzi".
                                                                   Părintele Paisie Olaru
(de la Ştefan, Cluj)

9 nov. 2010

In memoriam, prof.univ.dr.Vasile Lica

Un email primit în aceasta seară m-a surprins şi m-a întristat. O mare personalitate a învăţământului superior din Galaţi a plecat dintre noi: prof.univ.dr. Vasile Lica.


In memoriam, prof. univ. dr. Vasile Lica 
(25 ianuarie 1953 - † 8 noiembrie 2010)    
"În ziua de prăznuire a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil a trecut la cele veşnice una din personalităţile de prim rang ale învăţământului superior gălăţean, profesorul universitar doctor Vasile Lica.
Născut la 25 ianuarie 1953, în comuna Beceni din judeţul Buzău, Vasile Lica a manifestat de timpuriu înclinaţie pentru cuvântul scris, pentru actul de cultură în general. Absolvent strălucit al Facultăţii de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, dl. Lica a întreţinut o relaţie aparte cu marele epigrafist şi istoric al antichităţii, prof. univ. dr. Nicolae Gostar. Era o relaţie de tip maestru discipol, dar şi de prietenie, construită pe afinităţi elective profunde, pe amândoi unindu-i dragostea pentru istoria antică, în particular pentru destinul strămoşilor geto-daci. De altfel, prima lucrare majoră a profesorului Lica dedicată evoluţiei societăţii geto-dacice a fost realizată ca un proiect împreună cu magistrul său. Peste ani, ca profesor universitar, Vasile Lica a înfiinţat un seminar de istorie antică şi epigrafie în cadrul universităţii gălăţene, de mare prestigiu naţional, căruia i-a dat numele de "Nicolae Gostar", ca semn al preţuirii veşnice pentru magistrul său.
     După ani petrecuţi în mediul preuniversitar, timp în care a slujit mai multe instituţii de învăţământ din municipiul Brăila, profesorul Lica a valorificat deschiderea ştiinţifică de după revoluţie, înscriindu-se la doctorat în cadrul Institutului de Arhelogie "Vasile Pârvan" din Bucureşti (coordonator profesor Alexandru Suceveanu).
     A fost printre puţinii români care au primit o bursă Humboldt, bursă pe care a ştiut să o valorifice într-o strălucită lucrare de doctorat, publicată ulterior în limba engleză în prestigioasa colecţie Xenia din Germania, THE COMING OF ROME IN THE DACIAN WORLD.
     Mediul german a fost o a doua şcoală pentru el din punct de vedere cultural şi ca mod de viaţă, profesorul Lica devenind unul din promotorii de frunte a valorilor culturale germane în spaţiul românesc. A întreţinut legături strânse cu unii dintre cei mari profesori germani, precum Gerhard Wirth, Armin Heinen, Klaus Heitmann şi mulţi alţii. Toţi aceştia au fost prezenţi la un moment dat la Galaţi, iar cu ajutorul lor generos Seminarul "Nicolae Gostar" a fost dotat cu una din cele mai complete biblioteci de istorie antică din România.
Din anul 1991 a fost invitat să participe la înfiinţarea secţiei istorie din cadrul Almei Mater Galatiensis. Se poate spune fără a greşi că este unul din ctitorii învăţământului istoric superior gălăţean, Vasile Lica având o contribuţie decisivă la existenţa astăzi a unei Facultăţi de Istorie, Filosofie şi Teologie.
     În cadrul universităţii, Vasile Lica a parcurs rapid toate treptele carierei universitare, devenind în cele din urmă conducător de doctorate. Din anul I de facultate şi până la susţinerea doctoratului, profesorul Lica s-a dovedit pentru foarte mulţi tineri studioşi îndumătorul prin excelenţă, în multe privinţe un adevărat părinte. Vasile Lica făcea parte din acea specie rară a profesorului de vocaţie, fiind legat trup şi suflet, până în ultima clipă, de destinul facultăţii. Chiar şi de pe patul de suferinţă, el a fost alături de colegii săi în tot ceea ce aceştia au întreprins.
     Calităţile ştiinţifice şi organizatorice l-au recomandat pe profesorul Lica pentru ocuparea unor funcţii importante în cadrul universităţii gălăţene. Pe rând, a fost şef al Catedrei de Istorie, prodecan al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie şi unul din cei mai activi membri ai Senatului universităţii. Pe plan naţional, profesorul Lica a fost expert în diverse programe naţionale şi membru în numeroase comisii ştiinţifice la cel mai înalt nivel din cadrul sistemului de învăţământ românesc.
     Fie şi din această scurtă înşiruire este limpede că pentru gălăţeni moartea profesorului Lica este o uriaşă pierdere petrecută prea curând după ce patriarhul istoricilor din Galaţi, Paul Păltănea, trecuse şi el la Domnul. Vasile Lica a fost un profesor, un savant, un lider cunoscut şi apreciat de foarte mulţi oameni, care în acest moment îi resimt dureros dispariţia prematură.
     După domnia sa rămân numeroase cărţi şi articole, o impresionantă bibliotecă, dar mai ales amintirea puternică a unui om care a marcat adesea decisiv destinul celorlalţi.
     Dumnezeu să-l odihnească în pace!"
                                                          Catedra de Istorie
                                                           Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie
                                                           Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi
     Înmormântarea va avea loc în localitatea natală, satul Dogari, comuna Beceni, judeţul Buzău, în ziua de 11 noiembrie 2010, ora 12,00.
     Trupul neînsufleţit al profesorului Vasile Lica nu va poposi, din păcate, în Galaţi, însă gălăţenii care l-au cunoscut şi preţuit pot să-i aducă un ultim omagiu în cadrul unei slujbe de pomenire care va avea loc în data de 10 noiembrie 2010, orele 18,00, la Seminarul "N. Gostar" (Sala A 017), Str. Gării 63-65.

TEATRUL MUZICAL "NAE LEONARD" - PROGRAM

Săptămâna 8-14 noiembrie

Vineri 12 noiembrie ora 17.00 în sala teatrului

  • LILIACUL de J.Strauss
Distribuţia: (Rosalinda)Liana Podlovski , (Eisenstein)Cristian Balasescu, (Adela)Adina Lazar , (Falke) Teodor Nita, (Printul Orlovski) Lacramioara Platon, (Alfred) Florin Marcovici, (Franck)Alexandru Dobre, (Ida) Roxana Dobre, (Blind) Mihai Frunza, (Frosch) Gheorghe V. Gheorghe
Orchestra, corul si baletul teatrului
Dirijor: Sorin Oancea
Regia artistică: Cristina Cotescu
“Această populară operetă este un amestec de comedie şi dans. Burghezul Eisenstein trebuie să ajungă în închisoare din cauza unei greşeli mărunte a avocatului său. Auzind vestea, Alfred, fostul iubit al soţiei lui Eisenstein, Rosalinda, decide să profite de absenţa soţului pentru a relua vechea legătură. Situaţia se complică treptat, evenimentele devenind din ce în ce mai neaşteptate. Finalul este foarte comic şi imprevizibil.
O poveste spumoasă, cu peripeţii, surprize şi împăcări. “
Preţ bilet: 21,2 lei si 10,6 lei

Duminică 14 noiembrie ora 18.00 în sala teatrului
  • PIERDUŢI ÎN DRAGOSTE  (spectacol muzical coregrafic de divertisment)
Text: Isabela Oancea
Aranjamente muzicale: Marian Proca
Distributia: (Dr. Penescu) -Mitica Belciugan, (Geta)- Isabela Oancea , (Damian)-Ionut Negrisanu, (Simina)- Adina Lazar, (Calin) -Mihail Anton, (Pira)-Cristina Diaconu, (Nadine)- Luminita Vologa, (Raj)- Lucian Vlad Tatu, (Ion)- Alexandru Dobre, (India)- Luminita Panaitopol, (Soacra)- Emilia Savu
Ansamblu de balet si orchestra de revista
Regia: Florin Melinte
Coregrafia: Fanica Lupu
Scenografia: Gheorghe Andreescu
“Iubirea este suflul ce a dat viaţă acestei lumi. Totul din jurul nostru s-a clădit din dragoste, o dragoste fără de care nu am putea trăi. Vizionând acest spectacol sperăm să redescoperiţi iubirea şi să vă pierdeţi în ea pentru totdeauna, pentru a fi tineri mereu. "
Preţ bilet: 21,2 lei si 10,6 lei

TEATRUL DRAMATIC "FANI TARDINI" - PROGRAM

Săptămâna 8-14 noiembrie

Joi, 11 noiembrie, ora 19.00, Sala Studio,

  • Lecţia, de Eugène Ionesco
Regia: Tino Geirun
Distribuţia: Vlad Vasiliu, Liliana Lupan, Petronela Buda

Vineri, 12 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

  • Hora iubirilor, de Arthur Schnitzler
Regia artistică si scenografia: Tino Geirun
Distribuţia: Oana Preda Gheorghe, Ciprian Braşoveanu, Gabriel Constantinescu, Stelian Stancu, Dan Căpăţână, Vlad Vasiliu

Sâmbătă, 13 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini":

  • Visezi, de Jean Claude Grumberg
Regia: Cătălin Vasiliu
Distributia: Lucian Pînzaru, Dan Căpăţână, Gheorghe V. Gheorghe, Carmen Albu, Gabriel Constantinescu, Svetlana Friptu, George Breaban, Aurelian Mihalache, Mihai Luchiacenco, Carmen Frunză, Valentin Dumitru.

Duminică, 14 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini

  • Regele Ioan, de William Shakespeare
Regia: Cătălin Vasiliu
Distribuţia: Stelian Stancu, Florin Toma, Cristina Uja, Dan Căpăţână, Vlad Vasiliu, Lucian Pinzaru, Ciprian Braşoveanu, Carmen Albu, Petronela Buda, Grig Dristaru, Gabriel Constantinescu, Oana Preda Gheorghe, Veronica Papuşă, Liliana Lupan, Svetlana Friptu, Ana Maria Ciucanu, Corina Căpăţână, Aureliu Bâtcă, Elena Negoiţă, Lică Dănilă, Valentin Dumitru, Mariana Tabac, Radu Pantea, Mihai Ţapu, Andreeea Necoară, Andreea-Lucia Mârza, Andrei Nicolae Ionescu

7 nov. 2010

“Eat , Pray, Love”

Am văzut şi eu “Eat, Pray, Love”(2010); pentru că tot îmi spusese soră-mea că îl văzuse şi că i s-a părut un film romantic ceva mai interesant decât altele. Scenariul are la bază romanul autobiografic cu acelaşi titlu al scriitoarei Elizabeth Gilbert.
Julia Roberts joacă rolul autoarei, Elizabeth Gilbert, scriitoare, femeie matură realizată profesional, căsătorită dar, inexplicabil, nefericită. Pare o femeie nemulţumită de ceea ce i s-a oferit până atunci, chiar şi de lucrurile la care a muncit şi pe care, pană la un moment dat, şi le-a dorit. Ea se confruntă cu o dramă interioară, cu o nelinişte, o anxietate căreia nu-i dă de capăt şi vrea să se liniştească înţelegîndu-se pe sine, încercînd să înţeleagă ce-şi doreşte de la propria viaţă. Un fel de criză de identitate ce lasă urme şi asupra celor din jur.
Aşa că merge în Italia, ia cursuri de italiană, învaţă să mediteze, în India, ajunge în Bali, urmează sfaturile unui guru în încercarea de a se regăsi, de a-şi  regăsi echilibrul. Norocul ei că are destul de mulţi bani ca să-şi permită astfel de călătorii în care nu face decât să cunoască oameni, să le cunoască viaţa şi obiceiurile, fără să facă ceva pentru a-şi cîştiga existenţa. Poate mi-a scăpat mie vreun detaliu…da, poate era o scriitoare de mare success şi deja avea banii.
Când să se regăsească, când are impresia că şi-a regăsit echilibrul, întalneste un bărbat (Javier Bardem) de care se îndrăgosteşte. Se îndrăgosteşte de el, se sperie şi-l respinge din dorinţa de a-şi menţine acel echilibru pe care tocmai îl găsise.
Cred că personajul principal, Liz, se vrea a fi prototipul femeii moderne, intelectuale, independente material, care nu mai acceptă un destin stabilit prin căsătorie, care dacă vrea, divorţează, nu se simte obligată să stea într-o relaţie nemulţumitoare doar din cauza religiei sau a tradiţiei, care e capabilă să facă orice pentru propria fericire. Dacă este sau nu o astfel de imagine nu ştiu, însă mie mi s-a părut mai degrabă o femeie slabă, nesigură decît puternică. Problemele determinate de dezechilibrul interior erau, în cazul ei, accentuate de gesturile şi reacţiile celorlalţi, faţă de care ea nu era foarte indulgentă.
Totuşi, totul se sfârşeşte cu bine: după îndelungi căutări interioare şi exterioare, îşi recapătă echilibrul,  urmează sfatul lui Ketut ("To lose balance sometimes for love is part of living a balanced life."),  iubeşte, este iubită…c-aşa-i în filme.(Se pare că şi în viaţa scriitoarei Elizabeth Gilbert...)

Evenimente

La Teatrul Dramatic Fani Tardini", Galaţi 
Joi, 25.11.2010, ora 19
  • Tudor Gheorghe (preţ/bilet: 60 lei)
Sâmbătă, 27.11.2010, ora 19
  • Doru Octavian Dumitru (preţ/bilet:40 lei)
Sâmbătă, 11.12.2010, ora 19.30
  • Ştefan Hruşcă(pret/bilet:60 lei) 
Miercuri, 15.12.2010, ora 19.30
  • Crăciun vienez (preţ/bilet: 80 lei)

Taxi - "Cele două cuvinte"

Nu sunt şi nu m-am putut numi niciodată fan al unui artist. Pot spune doar că Taxi îmi place de mult timp şi  că îmi place foarte mult.
Şi acum, ca de cele mai multe ori,  Taxi reuşeşte să capteze atenţia prin firescul versurilor, prin simplitatea lor; versuri în care se regăsesc foarte mulţi, idei care parcă au fost gândite de mulţi înainte dar pe care Dan Teodorescu reuşeşte să le pună într-o astfel de formă.


Şi pentru că îl iubesc pe Dan Teodorescu şi el nu apare (decât cu vocea, în acest videoclip), pun şi:



"Toata ziua mă învaţă cum e bine să mă-mbrac,
Când e hip să-mi trag sacou, când să-mi pun un hanorac,
Când e cool poliesteru', când e liber la bumbac,
Când e trendy să arăt exact ca un aurolac.
...
Toată ziua mă învaţă cum să fac să satisfac,
Cum să-mi cumpăr ustensile şi un afrodisiac,
Cum s-aprind lumanărele şi cum să trec la atac
Şi să caut punctul ăla fără să am pic de trac.
...
Toata ziua mă învaţă să mă uit la zodiac,
Să fac credite-n prostie că dobânda e un fleac,
Că un hamburger şi-o cola sunt mai cool ca un spanac
Şi conducătorii noştri sunt mai culţi decât Balzac.
...
Şi mă-nvaţă muzică şi asta-mi pune capac,
Spun că ne dau să ascultăm piesele care le plac
Şi că ne formează gustul, deci mai bine ar fi
S-ascult doar ce-mi pun ei şi să nu fiu aşa opac.

Mă învăţ ce să fac, cum să fac, când să fac
Şi mai ales ce să nu fac.
Mă învaţă să mă complac, să mă prefac şi să tac
Şi în prostaţie să zac.

Nu citez din Socrate. Citez din Tupac:
" I don't gïve a fuck!"

LUPUL CEL RĂU ŞI LUPUL CEL BUN

Într-o seară, un bătrân indian îi explica nepotului său ce luptă teribilă se da in interiorul fiecarei persoane. Şi i-a spus următoarea pildă:
“Există în fiecare dintre noi doi lupi. Primul este Lupul Răului. El este furia, gelozia, invidia, tristeţea, regretele, aroganţa, cupiditatea, vinovăţia, inferioritatea, minciuna, orgoliul, superioritatea şi egocentrismul.
Celălalt e Lupul Binelui. El este bucuria, pacea, iubirea, speranţa, liniştea, modestia, bunătatea, bunăvoinţa, generozitatea, adevărul şi compasiunea. Ei se luptă tot timpul între ei.
După o clipă de gândire, nepotelul l-a întreabat:
''Bunicule, şi care lup câştigă?''
La care batranul i-a raspuns simplu:
“Cel pe care îl hrăneşti!"
(de la Ştefan, Cluj - Data publicării: 03.11.2010 23:44:00)

De la un cardiac, cordial

    Adrian Păunescu
"De-aicea, de pe patul de spital,
Pe care mă găsesc de vreme lungă,
Consider ca e-un gest profund moral
Cuvântul meu la voi să mai ajungă.

Mă monitorizează paznici minimi,
Din maxima profesorului grijă,
În jurul obositei mele inimi
Să nu mă mai ajungă nicio schijă.

Aud o ambulanţă revenind,
Cu cine ştie ce bolnav aicea,
Alarma mi se pare un colind
Cu care se tratează cicatricea.

Purtati-vă de grijă, fraţii mei,
Păziti-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.

Eu vă salut de-a dreptul cordial,
De-a dreptul cardiac, precum se ştie,
Recunoscând că patul de spital
Nu-i o alarmă, ci o garanţie.

Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minimă dreptate."

Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.

(muzica, Eugen Stan)



“The Imaginarium of Doctor Parnassus”

“The Imaginarium of Doctor Parnassus”este ultimul film pe care am reusit sa-l vizionez. As putea spune ca este ultimul film cat de cat bun. Acum nu stiu cat este de bun din punct de vedere cinematografic sau din punct de vedere al originalitatii subiectului. Mie mi-a placut, mi-a captat atentia.
Terry Gilliam a renuntat la a numit acest film “A film by Terry Gilliam “prezentandu-l ca fiind “A film from Heath Ledger & Friends”. De ce? Din cauza mortii neasteptate a lui Heath Ledger. Johnny Depp, Jude Law si Colin Farrell au jucat in acest film acelasi rol, rolul pe care ar fi trebuit sa-l duca la bun sfarsit Heath Ledger, daca nu ar fi decedat in ianuarie 2009. Acestia trei au donat castigul lor obtinut in urma rolului jucat in acest film, fiicei de doi ani a lui Ledger.
Este evidenta tema faustiana a vinderii sufletului diavolului in schimbul a ceva, in cazul de fata, in schimbul tineretii. Cand s-a intamplat asta? Avand mai bine de o mie de ani, Parnassus se indragosteste de o muritoare. Pentru a o cuceri face pactul cu diavolul, pentru tinerete, urmand ca viitorul sau copil sa ii apartina diavolului (Mr.Nick) la implinirea a saisprezece ani.
Pe strazile Londrei, Parnassus, jucat de Christopher Plummer, prezinta un ciudat spectacol care permite intrarea prin oglinda in lumea imaginatiei. Pentru a-i da posibilitatea de a-si salva fiica, Mr. Nick ii propune un nou joc: cine castiga primul cinci suflete in imaginariumul lui Parnassus, castiga fata. In ajutorul fetei vine Tony, cel pe care chiar ei il salvasera de la moarte, fiind urmarit si spanzurat de un pod de catre niste mafioti rusi carora le datora bani.
Cred ca filmul are ceva scaderi din punct de vedere al coerentei, cred ca s-a improvizat destul de mult dupa moartea actorului din rolul principal, astfel incat de multe ori, prin inlocuire se pierde din fluenta filmului. La acesta greutate de urmarire a firului epic se adauga si desele, mai ales spre finalul filmului, intrari in planul ireal, al imaginatiei doctorului Parnasus, plan in care orice este posibil.
Cum era si de asteptat, fiica lui Parnassus este salvata, un happy end predictibil, insa tot drumul parcurs pana acolo, in joc actoricesc, decoruri, costume, imagini este de urmarit.