26 nov. 2010

Bacalaureat 2011- Proba A - Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română

MECTS, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, a precizat care este structura probei A din cadrul examenului de bacalaureat 2011; a făcut publică grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română, propunând şi două modele de subiecte.


Structura probei
Subiectul de examen conţine un text suport cu următoarele caracteristici:
- acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de texte care să stimuleze interesul pentru lectură;
- are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viaţa de zi cu zi;
- constituie un decupaj semnificativ şi de sine stătător, de 160-230 de cuvinte (cu o marjă de 5-10%, reprezentând intervalul necesar înţelegerii mesajului textului), suficient pentru îndeplinirea cerinţelor de evaluare formulate;
- se înscrie în reperele precizate de programa de examen şi de curriculumul naţional;
- este text literar sau nonliterar, “la prima vedere”.
Textul suport este însoţit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire atât la situaţia de comunicare, cât şi la tema/ mesajul textului dat.

MODEL - 1


     Conformarea faţă de un model elaborat de o cultură nu se rezumă la înveşmântarea formelor umane, ci împrumută şi aspectul unor intervenţii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile craniului sau modificările danturii, machiajele ceremoniale si mutilările religioase, tunsorile sau coafurile cu semnificaţii riguroase sunt numai câteva dintre modalităţile de a acţiona asupra corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste intervenţii nu sunt motivate numai de o estetică corporală consacrată de tradiţiile locale. În toate civilizaţiile, corpul este considerat suport al forţei vitale, al sufletului, şi devine, din această cauză, obiectul unor interpretări mitice. Tehnicile de „prefacere” a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta
formele, de a le oferi semnificaţiile profunde precizate de mit. Mărcile corporale, cu funcţii magice sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice acţiune malefică orientată împotriva persoanei, ci constituie adevărate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca orice limbaj, nici acesta nu are sens decât în interiorul convenţiilor care l-au fixat si l-au admis.
                                                               (Silviu Angelescu, Portretul literar)

[Citeste cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Motivează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.

MODEL – 2

- Citiţi mult?
- Câteodată mai mult, câteodată mai puţin.
- Dar, aşa în mijlociu...
- Hm! Cam opt, nouă ore pe zi.
- Opt, nouă ore pe zi?
- Da.
     Fata îl privi uimită, ca pe un lucru rar. Niciodată nu i-ar fi trecut prin minte că sunt oameni care citesc până la zece ore pe fiecare zi. Credea că povestile astea nu se petrec decât prin romane. Era, de altfel, o observatoare foarte slabă si niciodată nu şi-ar fi putut da seama ce se petrece în afară de mediul ei. Băiatul plecă ochii în jos, înroşindu-se până în rădăcina urechilor. Apoi, ca să se dezvinovăţească:
- Bine, dar nu citesc întruna. Mai scriu, mai lucrez la entomologie*, mai traduc... Apoi, am
colecţie de pietre, ierbar... mă ocup şi cu chimia.
     Vorbea repede, neluându-şi ochii din vârful sandalelor, ca şi cum s-ar fi lepădat de o greşeală făptuită în neştiinţă.
     Fata îl privea mereu, lunecându-şi ochii pe faţa arsă de soare şi pătată cu coşi stârpiţi de nerăbdarea aceea necăjită caracteristică adolescenţilor, care din orişice neam şi-ar trage viaţa şi în orisice mediu şi-ar trăi zilele, în fundul sufletelor lor, doresc întotdeauna să placă.
                                              (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

*Entomologie – s.f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor

[Citeste cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-ţi răspunsul.
2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în viaţa unui adolescent? Susţine, cu argumente, opinia prezentată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu