14 dec. 2011

Teatrul Dramatic "Fani Tardini" - program

  • Sâmbătă 17 decembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Orchestra Titanic de Hristo Boytchev (AVANPREMIERA)
Adaptarea si regia artistică: Eugen Făt
Distribuţia: Ciprian Braşoveanu, Petrică Păpuşă, Veronica Păpuşă, Dan Căpăţână, Svetlana Friptu.

  • Duminică, 18 decembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Orchestra Titanic de Hristo Boytchev - PREMIERA
Adaptarea si regia artistică: Eugen Făt
Distribuţia: Ciprian Braşoveanu, Petrică Păpuşă, Veronica Păpuşă, Dan Căpăţână, Svetlana Friptu.

  •  Luni 19 decembrie, ora 18.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Crăciun de vis
Spectacol organizat de Teatrul Dramatic "Fani Tardini" şi Casa de Cultură a Sindicatelor

13 dec. 2011

Teatrul Muzical "Nae Leonard"- Program

  • Vineri 16 decembrie ora 18.00, in sala teatrului
Concert Extraordinar de Craciun
cu Vasile Seicaru

  • Sambata 17 noiembrie 2010 ora 17,00 in sala teatrului
LILIACUL de J.Strauss

Distributia:
Rosalinda Liana Podlovski
Eisenstein Adrian Ionescu
Adela Adina Lazar
Falke Teodor Nita
Printul Orlovski Emilia Frigioiu
Alfred Florin Marcovici
Franck Alexandru Dobre
Ida Roxana Dobre
Blind Mihai Frunza
Frosch Mitica Belciugan
Orchestra, corul si baletul teatrului
Dirijor: Sorin Oancea
Regia artistica:Cristina Cotescu

12 dec. 2011

Concert Vasile Şeicaru

Vineri, 16 decembrie, ora 18.00
preţ/bilet: 30 ron

Încrederea în Dumnezeu

Un sfinţit părinte a spus: Rugăciunea este un semn al încrederii în Dumnezeu. Când încrederea în Dumnezeu este deplină, nu mai este necesar să te rogi pentru ceva anume, deoarece Dumnezeu ştie şi are grijă de ce ai nevoie. Atunci, trebuie doar să aştepţi cu răbdare ca fructul să se coacă şi să cadă din pom. De aceea, iubiţi părinti, încredinţaţi-vă copiii lui Dumnezeu, pentru că voi le-aţi dat numai trupul, iar Dumnezeu le-a dat sufletul; deci, este obligat să aibă grijă de ei...

(de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc!)

5 dec. 2011

Teatrul Dramatic "Fani Tardini" - program

  • Joi 8 decembrie, ora 18.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Lansare CD - MARIA CRĂCIUN
  • Duminică 11 decembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
 Fiarele (comedie feroce) de Virgil Tănase
Regia artistică: Virgil Tănase.
Distribuţia: Cristian Gheorghe, Cristina Uja, Dan Căpăţână, Ciprian Braşoveanu, Stelian Stancu, Petronela Buda, Vlad Vasiliu, Ana Maria Ciucanu, Vasile Dănilă, Elena Ghinea, Mihuţ Niţa/ Vlad Augustin Chioralia

29 nov. 2011

PILDA ZILEI

O pasăre a venit să-i ceară unui pescar câţiva viermişori. I s-a părut mai comod să ceară, decât să caute acolo unde ar fi putut găsi fără îndoială. "Dă-mi şi mie doi viermişori”, a spus ea. "Îţi dau, dar dă-mi şi tu, în schimb, o pană din aripile tale”. Zâmbind, pasărea i-a dat. După ce a mâncat viermişorii, a zburat în înălţimi. În a doua zi, a venit din nou către pescar şi i-a dat acestuia două pene pe alţi viermişori. Şi acest schimb l-a facut timp de mai multe zile. Când a venit iarna, nu a mai putut să zboare spre ţările calde, pentru că îşi vânduse puterea pe un nimic, pe ceea ce ar fi putut căpăta prin propria sa străduinţă. Săraca pasăre a îngheţat; a fost victima propriei trândăveli.
(de la Ştefan, Cluj-Mulţumesc!)

Teatrul Muzical "Nae Leonard"- Program

  • Sambata 3 decembrie 2011 ora 11.00, în foayerul teatrului
Sunetul viorii
( recital de vioară)
Solist : Bogdan Gogoncea
În program :
J. S. Bach -Sonata I în sol minor (3 parti)
E. Ysaye - Sonata Op. 27, No. 2 "Jacques Thibaud"
Partea I- Obsesia si Partea a II-a- Melancolia
Preţ bilet: 5,3 lei si 10,8lei

Sambata 3 decembrie 2011 ora 17.00, în sala teatrului
WORLD MUSICsolisti:
Anton Mihail
Luminita Vologa
Ionut Negrisanu
Cristina Diaconu
Mariana Pisica
Dirijor: Marius Raducanu
Orchestra si baletul de revista
Preţ bilet: 10,8 lei si 21,6 lei
  • Duminica 4 decembrie 2011 ora 17.00, în sala teatrului
BAL LA SAVOY
OPERETĂ ÎN 2 ACTE DE PAUL ABRAHAM
DISTRIBUTIE
ARISTIDE -ADRIAN IONESCU
MADELEINE -ANA MARIA SAMSON CRIHANA
DAISY PARKER - ADINA LAZAR
MUSTAFA - MITICA BELCIUGAN
PIRAVARA - ISABELA OANCEA
TANGOLITA - ROXANA DOBRE
CELESTIN - ANTON MIHAIL
ARHIBALD - DUMITRU BARBU
POMEROL - LUCIAN VLAD TATU
RENE - DANIEL NISTOR
ALBERT - alexandru dobre
BEBE - DOINA MUNTEANU
ERNEST -VALENTIN CALIN
MAURICE -GEORGE APOSTOLACHE
Regia artistica: ANA CONDREA Dirijor: SORIN OANCEA
Pret bilet: 10,8 lei si 21,6 lei
  • Marţi 6 decembrie 2011 ora 18.00, în sala teatrului
"Ne-am născut într-o colindă"
-Fuego-
Preţ bilet: 54 lei

TeatrulDramatic "Fani Tardini" - program

  • Joi, 1 decembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini":
Magnum Mophtologicum, după I.L. Caragiale
Regia: Dan Stoica
Distribuţia: Ciprian Braşoveanu, Florin Toma, Dan Căpăţână, Grig Dristaru, Petrică Papuşă, Svetlana Friptu, Cristina Uja, Oana Preda Gheorghe, Veronica Papuşă, Mihaela Lecca-Gorea, Ana Maria Ciucanu, Stelian Stancu, Lică Dănilă, Liliana Lupan, Aurel Mihalache, Valentin Dumitru, Marian Tănase, Mihai Ursache.

  •  Sâmbătă, 3 decembrie, ora 19.00, Sala Studio
Cinci dimensiuni feminine de Tamara Constantinescu după texte de Eugène Ionesco
 One-woman-show de/cu Tamara Constantinescu

  •  Duminică 4 decembrie, ora 19.00 Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Matrimoniale de Szolt Pozgai.
 Regia: Cătălin Vasiliu.
 În distribuţie: Carmen Albu şi Marian Sterian.

6 nov. 2011

TEATRU DRAMATIC "FANI TARDINI" - PROGRAM

  • Joi, 10 noiembrie, ora 19.00, Sala Studio
Woyzeck, de Georg Büchner
Regia artistică, scenografia: Geirun Tino.
Distribuţia: Distributia: Cristian Gheorghe, Cristina Uja, Elena Ghinea, Vlad Vasiliu, Lucian Pinzaru, Florin Toma, Vasile Dănilă.
  • Vineri, 11 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Hotelul celor două lumi, de Eric Emmanuel Schmitt
Regia: Cristian Gheorghe
Distribuţia: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.
  • Sâmbătă, 12 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Afacerea Protar (Ultima oră), de Mihail Sebastian

Regia: George Motoi. Distribuţia: Vlad Vasiliu, Cristian Gheorghe, Aureliu Bâtcă, Lucian Pînzaru, Cristina Uja, Ciprian Braşoveanu, Grig Dristaru, Dan Căpăţână, Lică Dănilă, Oana Preda Gheorghe, Adina Taschina, Svetlana Friptu, Mariana Caragata, Valentin Dumitru, Mihai Luchiancenco.
  • Duminică, 13 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Zăpezile de altădată, de Dumitru Solomon
Regia: Mircea Cornişteanu
Distribuţia: Svetlana Friptu, Gabriel Constantinescu, Ioana Citta Baciu, Grig Dristaru, Oana Preda Gheorghe, Cristian Gheorghe, Petrica Păpuşă.

Salina din oraş

     Zilele trecute am fost pentru prima dată la Salina din oraş. Deşi nici nu a venit prea bine frigul, Maria a început deja cu răcelile, cu tuse şi mucuţi. Auzisem de beneficiile terapiei la salină, şi cum salina cea mai apropiata este...cea din oraş, acolo m-am dus.
     Căutând pe internet am găsit site-ul Salina din oraş cât şi mai multe detalii despre beneficiile unui astfel de tratament.
     Generatorul de aerosoli salini are rolul de a transforma sarea de puritate foarte mare în microparticule de diferite diametre, acestea variind între 1 şi 10 microni. Particulele sub 5 microni au capacitatea de a pătrunde în tractul respirator inferior şi asigură astfel un efect terapeutic major.

Salina
     Microclimatul din salina artificială are parametrii constanţi, cu o temperatură între 20-24 grade Celsius şi o umiditate între 40-60% realizând astfel atmosfera necesară tratamentului cu aerosoli uscaţi.

Particulele de sare au o încărcătură negativă considerabilă (6-10 nK/m3 ), iar suprafaţa căilor respiratorii au o uşoară încărcătură electrică pozitivă. Din această cauză microparticulele de sare au capacitatea de a pătrunde în sistemul respirator şi de a se “lega” de epiteliul căilor respiratorii.
Efectul pozitiv ale haloterapiei foate fi explicat astfel:
Salina
•îmbunătăţeşte clearence-ul (curăţarea) tractului respirator;
•scade vâscozitatea sputei;
•reduce frecvenţa acceselor de tuse;
•are efect bactericid şi bacteriostatic asupra florei microbiene patogene din sistemul respirator;
•scade numărul neutrofilelor şi al bacteriilor şi creşte numărul macrofagelor alveolare ce au rolul de a distruge bacteriile;
•Stimulează dezvoltarea florei normale din tractul respirator ce are rol de protecţie în cazul unor viitoare infecţii;
•Reduce nivelul Imunoglobulinei E în cazul pacienţilor astmatici;
Indicaţii:
Salina
•Boli respiratorii cronice (astm, bronşită cronică, mucoviscidoză, bronhopneumopatie cronică obstructivă)
•Pneumonie după stadiul acut
•Bronşiectazii
•Tuse fără o cauză cunoscută
•Tuse provocată de fumat (inclusiv post-renunţare la fumat)
•Boli respiratorii acute frecvente
•Infecţii respiratorii
•Dificulăţi de expectorare a sputei vâscoase
•Răceli sezoniere
•Sinuzită, Tonsilită, Faringită, Otite acute sau cronice
•Rinită sau alte alergii cu simptome respiratorii
•Alergii la poluanţi industriali sau domestici
•Sensibilitate crescută la substanţe chimice
•Afecţiuni dermatologice(eczeme, psoriasis, dermatită atopică, acnee)
•Oboseală cronică
•Depresie
•Rezistenţă scăzută la stres

Contraindicaţii:
•Stadiul acut al bolilor respiratorii
•Tuberculoză activă
•Boli neoplazice
•Insuficienţă cardiacă sau hipertensiune arterială necontrolate medicamentos
•Infarct miocardic recent sau angină pectorală
•Hemoragii, hemoptizii(tuse cu sânge)
•Insuficienţă respiratorie
* Tratamentul în Salina din Oraş nu înlocuieşte consultul medicului de specialitate. Este recomandată consultarea unui medic specialist înainte de începerea terapiei, precum şi în cazul aparţiei unor noi simptome.

2 nov. 2011

Pilda zilei

SUPĂRAREA
     Un călugăr era deosebit de irascibil; se supăra foarte repede, aproape din orice. Deşi se ruga des lui Dumnezeu ca să îl scape de această metreahnă a supărării, de fiecare dată când se ridica de la rugăciune, se mânia pe câte unul dintre fraţi. La un moment dat, pierzându-şi răbdarea, a îndrăznit să-L ia la rost pe Dumnezeu, întrebându-L cu asprime: Doamne, oare nu te-am rugat eu în fiecare zi să mă scapi de supărare? De ce mă laşi atunci să mă cert cu fraţii atât de des?
     Dumnezeu i-a răspuns fără supărare: Cum vrei tu să exersezi refuzul de a te supăra fără ocazii prielnice? Nu mi-ai spus tu să te scap de supărare? De aceea, îţi trimit mereu pe cineva prin preajmă, ca să ai ocazie să nu te superi pe el, chiar dacă îţi dă motive. Tu ai putea oare să înveţi să înoţi într-un bazin lipsit de apă? Tot aşa este şi cu răspunsul meu la rugăciunile tale! Numai tu eşti stăpân pe reacţiile tale”. Călugărul s-a ruşinat de atitudinea lui prostească, s-a luminat pe dată şi, de atunci, îşi spune mereu în sinea sa: Ma supăr doar când vreau eu. Şi, astfel, a scăpat călugarul de supărare, înţelegând că aceasta nu este o reacţie fiziologică inevitabilă, ca strănutul, ci este un act de voinţă.
(de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc!)

1 nov. 2011

Examenul de bacalaureat 2012 - Proba scrisă la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Proba E. a)
MODEL
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Se dă următorul text:
     Când să fi fost ziua aceea care îmi vine în minte mereu? Câţi ani să fi avut? Optsprezece? Nouăsprezece?Era în orice caz într-o după-amiază de sfârşit de vară sau început de septembrie, sau poate că nu era, dar astfel de zile au în ele nemişcarea unei zile de vară şi lumina aceea a zilei de toamnă care, de bogată ce e, opreşte parcă şi ea pe loc trecerea timpului. [...] dimineaţa niciun nor, la amiază soare dulce care nu te opreşte în casă la umbră, după-masă cer mereu senin şi pe seară asfinţitul lung, cu înroşirea cerului şi aprinderea acoperişurilor... Am văzut asta de atâtea ori că mă gândesc câteodată dacă aceste după-amiezi şi asfinţituri nu s-au îngrămădit de fapt în amintirea mea într-una singură din pricina lucrurilor care s-au petrecut din întâmplare într-o astfel de zi? Ei şi? Ce importanţă are dacă s-a întâmplat aşa sau nu? De ce de pildă din atâtea dimineţi câte am trăit aici şi mi-au bătut ani de zile în fereastră nu s-a ales niciuna pe care să n-o pot uita? [...]
     Şi cu toate acestea, adică cu toată această siguranţă care începe să mă lege de trecut, amintirea mea dă târcoale, dibuie şi niciodată nu are puterea să scoată la suprafaţă toată lumina acelei după-amiezi. Fiindcă unele din gesturile mele de atunci le înţeleg bine, dar altele îmi rămân străine. Totuşi erau ale mele. Îmi spun de pildă că eram vesel şi că de aceea stând acolo, pe acoperişul acelei biserici, cântam. [...]
     Mă îndemnase tata să mă fac văpsitor, zicând că tabla plouă şi ninge peste ea şi dă repede jos văpseaua, ai totdeauna de lucru. Şi m-a trimis cu un meşter pe acoperiş. [...] În orice caz faptul de a umbla sus pe acoperişurile caselor mi-a plăcut aşa de mult că mi-am dat seama că asta e pentru mine ceva de care n-o să mă las toată viaţa. Să fi fost din pricină că în toţi acei ani ai copilăriei mele umblasem cu capul în jos şi nu văzusem nimic? Şi că deodată, pentru întâia oară, de voia mea, ridicasem fruntea şi văzusem?
(Marin Preda, Intrusul)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: nemişcarea, dulce. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: n-o să mă las. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul lumina. 2 puncte
4. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte
5. Transcrie două cuvinte din text care aparţin câmpului semantic al timpului. 4 puncte
6. Notează două motive literare din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul interogaţiilor retorice din textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 -100 de cuvinte (sase – zece rânduri), următoarea secvenţă din textul dat: Şi cu toate acestea, adică cu toată această siguranţă care începe să mă lege de trecut, amintirea mea dă târcoale, dibuie şi niciodată nu are puterea să scoată la suprafaţă toată lumina acelei după-amiezi. 4 puncte
 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte (15–30 de rânduri) despre reuşită, pornind de la ideile sugerate de afirmaţia lui Nicolae Titulescu:
Experienţa m-a învăţat că numai sinceritatea si cunoaşterea celorlalţi permit în diplomaţie culesul unor succese nu efemere, ci permanente.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limita de spaţiu indicată. 6 puncte
Atenţie! Formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmaţia.../Autorul are dreptate când afirmă. /Afirmaţia autorului este corectă... nu se consideră ipoteză.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte (două–trei pagini), în care să prezinţi o temă şi viziunea despre lume reflectate într-un text poetic studiat, aparţinând unuia dintre autorii canonici Mihai Eminescu, George Bacovia sau Nichita Stănescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea unei trăsături care face posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema aleasă si viziunea despre lume se reflectă într-un text poetic studiat;
− prezentarea a două imagini/idei poetice din textul studiat, relevante pentru tema aleasă şi viziunea despre lume;
− ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat (imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/ tropi, elemente de prozodie etc.).
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte (aproximativ două pagini) şi să dezvolte subiectul propus.

Examenul de bacalaureat 2012
Proba E. a)
Proba scrisă la LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
MODEL
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea oricăror sinonime pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: nemişcarea – imobilitatea, dulce – blând) 2x1p= 2 punct.
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează elidarea unei vocale) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie care conţine substantivul lumina 2 puncte
4. precizarea corectă a tipului de perspectivă narativă (de exemplu: perspectivă subiectivă) 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte care aparţin câmpului semantic indicat 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru notarea oricăror două motive literare prezente în text (de exemplu: asfinţitul, amintirea) 2x2p= 4 puncte
7. prezentarea adecvată si nuanţată a rolului interogaţiilor retorice din textul dat 4p/ prezentare superficială 2p
4 puncte
8. − câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de
exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca mod de
expunere dominant, îmbinat cu monologul interior sau cu descrierea) 2x1p=2 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea prin exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p=2 puncte
9. comentarea adecvată si nuanţată a secvenţei citate, în limita de spaţiu indicată 4p/comentare parţial
adecvată sau nerespectarea limitei de spaţiu indicate 2p 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
− formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:
ipoteza, enunţarea si dezvoltarea argumentelor, concluzia 4p/formulare parţial adecvată 2p 4 puncte
− utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie,
adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni
conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4p/utilizare parţial adecvată 2p 4 puncte
− conţinutul argumentării:
− formularea ipotezei/a propriei opinii fată de problematica propusă [formulările de tipul Sunt/ nu sunt de
acord cu afirmaţia.../Autorul are dreptate când afirmă că.../Afirmaţia autorului este corectă... nu se consideră ipoteză] 2 puncte
− câte 3 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente [pro si/sau contra] adecvate ipotezei 2x3p=6 puncte
− câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate 2x3p=6 puncte
− formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare si a limitei de spaţiu indicate:
− registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
− respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2p; 2 greşeli – 1p; 3 sau mai
multe greşeli – 0 p) 2 puncte
− respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2p; 2 greşeli – 1p; 3 sau mai multe greşeli – 0 p) 2 puncte
− respectarea limitei de spaţiu indicate 1 punct
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– evidenţierea unei trăsături care face posibilă încadrarea operei pentru care a optat candidatul într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică 4 puncte
− susţinerea unei opinii în concordanţă cu cerinţa 4p/încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2p
4 puncte
− prezentarea a două imagini/idei poetice din text, relevante pentru tema aleasă si viziunea despre lume
2x2p= 4 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de compoziţie si de limbaj ale textului poetic studiat
4x1p= 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
• 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente: introducere,
cuprins si încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
• 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia
paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
• 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză si de argumentare 3 puncte
• 3 puncte pentru relaţie adecvată idee-argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante
• 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată idee-argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
• 1 punct pentru relaţie idee-argument inexistentă, idei nerelevante, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite pentru conŃinutul eseului, claritate a enunţului, varietate a
lexicului, sintaxă adecvată – 2p/vocabular restrâns, monoton 1p) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori – 2p/ 2 erori – 1p/ 3 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 2p/ 2 erori – 1p/ 3 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limitele de spaţiu indicate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte (aproximativ două pagini) şi să dezvolte subiectul propus.

Certificare compenenţe - LIMBA ROMÂNĂ

Examenul de bacalaureat 2012

Proba A

Model

       Când m-am prezentat la poarta căminului studenţesc de pe strada Cheiului să-mi iau camera în primire, ca proaspăt student al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, purtam încă armă, războiul nu se terminase, […] şi mai şchiopătam încă. În ghereta de la poarta căminului studenţesc, n-am găsit pe nimeni. Uşa era deschisă, am intrat şi am aşteptat. Am ieşit apoi şi m-am plimbat prin curtea îngustă cu pietriş roşcat şi fără copaci. [...] M-am întors în ghereta portarului, [...] şi am început să citesc cele câteva anunţuri din avizier, printre care se afla şi lista cu numărul camerelor şi cu studenţii repartizaţi în ele. Numele meu nu era trecut pe listă. Mi-am adus aminte, văzându-mă lipsă, că de câteva ori în ultimii ani numele meu n-a mai fost, nimeni nu ştia dacă mai pot fi cu adevărat, şi ori de câte ori m-am ivit din nou am avut sentimentul că trebuie să iau un loc pe care mi-l pierdusem şi că unora le stârnesc mirare prin firescul cu care îmi umplu iarăşi un pahar cu apă […]. Tragicul acesta simplu al întoarcerii la existenţă l-am simţit de atâtea ori, şi tinereţea mea, care a trecut prin atâtea vieţi întrerupte, fusese în stare să caute şi nota de umor din acest tragic care nu reuşise să mă umilească.
(Ştefan Bănulescu, Gaudeamus
[Citeşte cu voce tare textul.]
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
 a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
 b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
 c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.

2. Care este opinia ta despre efortul tinerilor de a-şi găsi locul potrivit în viaţa socială? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Modele de subiecte pentru Examenele Nationale 2012

     Centrul National de Evaluare si Examinare a publicat pe internet modelele de subiecte pentru examenele nationale din anul 2012. Aceste modele sunt in conformitate cu Metodologia de organizare si desfasurare a Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2011-2012 si cu Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de Bacalaureat 2012.
     Pentru Evaluarea Nationala, elevii claselor a VII-apot gasi subiecte care au fost publicate ca modelele  pentru Limba si literatura romana, Matematica si pentru Limba si literatura materna.
Pentru elevii claselor a XII-a, au fost publicate modele de subiecte pentru toate probele de evaluare a competentelor lingvistice si digitale, dar si pentru probele scrise: pentru Limba si literatura romana, Limba si literatura materna (sapte discipline), Matematica, Istorie, Fizica, Chimie, Biologie, Informatica, Geografie si pentru cele cinci discipline socio-umane (Economie, Filosofie, Logica si argumentare, Psihologie, Sociologie).
     Modelele de subiecte pentru evaluarea competentelor si pentru probele scrise sunt insotite de precizari privind scopul evaluarii, statutul disciplinei, structura subiectelor, competentele de evaluat, detalii privind evaluarea, inclusiv baremele de evaluare si de notare.

Toate aceste modele pot fi gasite la dresa http://www.subiecte2012.edu.ro/ : evaluare initiala , evaluare nationala si bacalaureat .
     Au fost puse si linkuri catre modelele de subiecte -certificare competente- din anul 2011si  din 2010 ; catre subiectele de la probele scrise:  din 2011 si din 2010 si catre subiecte şi baremele de evaluare şi notare din sesiunile examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2011 şi  anul 2010 .

TEATRUL MUZICAL "NAE LEONARD" - PROGRAM

  • Vineri, 4.11.2011, ora 18.00
Concert simfonic
  • Sâmbătă,6.11.2011, ora 17.00
Văduva veselă

31 oct. 2011

Marea Neagră la Mamaia - la sfârşit de octombrie


Ascultarea

     Avva Pistos a povestit: "Avva Or bătrânul şi avva Athre nu erau din aceeaşi regiune, dar s-au împăcat de minune până la ieşirea din trup. Avva Athre era foarte ascultător, iar avva Or, din cale afară de smerit. Am petrecut câteva zile cu ei, ca să-i iscodesc, şi am văzut o minune pe care a făcut-o avva Athre. Cineva le-a adus puţin peşte şi avva Athre a vrut să i-l pregatească bătrânului Or. A luat cuţitul ca să-l cureţe, dar tocmai atunci l-a strigat avva Or. El a lăsat cuţitul în peşte şi s-a dus la bătrân. Eu am ramas uimit de marea lui ascultare, fiindcă putea să-i spună bătrânului: «Mai aşteaptă un pic, până-ţi curăţ peştele». L-am întrebat: «Cum ai dobândit o asemenea ascultare?». Avva Athre mi-a zis: «Nu eu sunt ascultător, ci bătrânul Or». Apoi, m-a luat deoparte şi mi-a zis: «Vino să-i vezi ascultarea bătrânului». A fript peştele, unele bucăţi arzându-le anume, şi i le-a dus bătrânului să le mânânce. Acesta a mâncat fără să zică nimic. Şi când l-a întrebat: «E bun peştele avva?», el a răspuns: «Foarte bun». Apoi, i-a adus şi câteva bucăţi de peşte prăjite cum trebuie, zicându-i: «Pe acestea le-am cam ars, avva», iar bătrânul i-a răspuns: «Da, aşa-i, le-ai ars un pic». Atunci avva Athre mi-a zis: «Vezi cât de ascultător este?». Am plecat de la ei, străduindu-mă din răsputeri tot restul vieţii, să fac ce-am văzut, spune avva Pistos la finalul povestirii.
(de la Ştefan, Cluj- Mulţumesc!)

Pilda zilei: Îngerul ierbii

     "Se spune că, peste tot ce a creat, Dumnezeu a rânduit un înger care să vegheze la buna rânduială. Unul veghea copacii, altul păsările, altul florile şi aşa mai departe. Chiar şi iarba pe care călcăm a fost dată în grija unui înger.
     Dar îngerul ierbii şi-a zis în sinea sa: celorlalţi îngeri, Dumnezeu le-a dat lucruri importante în supraveghere. Mie mi-a dat iarba, care este cu totul lipsită de orice importanţă. Am, deci, toate motivele să nu mă ocup deloc de ea. Oricum, poate creşte şi singură, ce nevoie are de mine?.
     Şi, gândind aşa, într-adevar, îngerul ierbii nu s-a ocupat de ea deloc. Ceea ce a urmat a ajuns la cunoştinţa lui Dumnezeu:
     Într-o zi, îngerul copacilor s-a dus la Dumnezeu plângându-I-se că mor copacii din gradinile oamenilor şi din păduri, din cauză că iarba, care întreţinea umezeala pământului, s-a uscat toată. În altă zi, s-a dus la Dumnezeu îngerul florilor, plângându-I-se că florile nu mai pot creşte pe câmpurii din cauză că nu mai există iarbă care să păstreze roua pentru ele. În cele din urmă, a venit şi omul, plângându-I-se lui Dumnezeu: Doamne, ne mor animalele în gospodării din cauză că nu mai avem păşuni cu iarbă ca să le hrănim. Ia-mă, Doamne, de pe pământ! Altădată pământul era generos, dar acum arată ca un deşert.
     Auzind Dumnezeu toate acestea, l-a chemat la Sine pe îngerul ierbii şi l-a întrebat: Ţi-am dat o sarcină mică sau mare, înger al ierbii? Dându-şi seama că Dumnezeu i-a cunoscut gândurile, a îngenunchiat cu frică şi cu cutremur şi a zis: Nu trebuia să gândesc şi să spun ce am spus. Acum îmi dau seama cu mâhnire că sarcina pe care mi-ai dat-o era mai mare decât eram eu vrednic S-o primesc! Iartă-mă Doamne. De acum încolo îmi voi face datoria cum se cuvine şi lumea va fi frumoasă din nou. Îmi dau seama acum că nimic în lumea creată de Dumnezeu nu e lipsit de importanţă şi fără rost. Şi iarba, îngrijită cum se cuvine de îngerul ei, făcu să crească din nou copacii, să înflorească din nou florile şi să-şi răspândească bogatele miresme peste lume."
(de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc!)

TEATRUL DRAMATIC “FANI TARDINI” - Program noiembrie 2011

  • Sâmbătă 5 noiembrie, ora 17.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Fiarele (comedie feroce) de Virgil Tănase
Regia artistică: Virgil Tănase.
Distribuţia: Cristian Gheorghe, Cristina Uja, Dan Căpăţână, Ciprian Braşoveanu, Stelian Stancu, Petronela Buda, Vlad Vasiliu, Ana Maria Ciucanu, Vasile Dănilă, Elena Ghinea, Mihuţ Niţa/ Vlad Augustin Chioralia
  • Joi 10 noiembrie, ora 19.00, Sala Studio
Woyzeck de Georg Büchner
Regia artistică, scenografia: Geirun Tino.
Distribuţia: Distributia: Cristian Gheorghe, Cristina Uja, Elena Ghinea, Vlad Vasiliu, Lucian Pinzaru, Florin Toma, Vasile Dănilă.
  • Vineri 11 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Hotelul celor două lumi, de Eric Emmanuel Schmitt
Regia: Cristian Gheorghe
Distribuţia: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.

  •  Sâmbătă 12 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Afacerea Protar (Ultima oră), de Mihail Sebastian
Regia: George Motoi.
Distribuţia: Vlad Vasiliu, Cristian Gheorghe, Aureliu Bâtcă, Lucian Pînzaru, Cristina Uja, Ciprian Braşoveanu, Grig Dristaru, Dan Căpăţână, Lică Dănilă, Oana Preda Gheorghe, Adina Taschina, Svetlana Friptu, Mariana Caragata, Valentin Dumitru, Mihai Luchiancenco.

  •  Duminică 13 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Zăpezile de altădată, de Dumitru Solomon
Regia: Mircea Cornişteanu
Distribuţia: Svetlana Friptu, Gabriel Constantinescu, Ioana Citta Baciu, Grig Dristaru, Oana Preda Gheorghe, Cristian Gheorghe, Petrica Păpuşă. 

24 oct. 2011

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE ANIMAŢIE "GULLIVER"

Editia a XIX, 30 octombrie - 4 noiembrie 2011
PROGRAM

  • DUMINICÃ 30 OCTOMBRIE 2011
10,30 -DESCHIDEREA FESTIVALULUI
ALICE ÎN ŢARA MINUNILOR, regia Alice BARB
Teatrul ŢÃNDÃRICÃ Bucureşti (sala mare)
21,00 - PLAY SHAKESPEARE, regia Cristian PEPINO
Teatrul ŢĂNDĂRICÃ Bucureşti (foaier)
  • LUNI 31 OCTOMBRIE 2011
10,00 - COCOŞUL NÃZDRÃVAN, regia Luminiţa IORDÃNESCU
Teatrul de Pãpuşi GULLIVER Galaţi (sala mare)
13,00 - PRINŢUL FERICIT, regia Laszlo VADAS
Teatrul ANTON PANN Râmnicu Vâlcea (sala mare)
15,00 - CA PE VREMEA LUI PAPURĂ VODĂ, regia Ion Cibotaru
Teatrul MIHAI EMINESCU Botoşani (sala mare)
18,00 - STRIP-TEASE regia George Nãstase
UNATC Bucureşti (sala studio)
  • MARŢI 01 NOIEMBRIE 2011
10,00 - FRUMOASA ADORMITÃ, regia Traian SÃVINESCU
Teatrul pentru Copii şi Tineret Baia Mare (sala mare)
12,30 - CAPRA CU TREI IEZI, regia Georgiana MARIN
Asociaţia Ataraxia Râmnicu Vâlcea (sala mare)
14,30 - NEÎNDEMÂNATICUL DIN VERTEP (A KLUTZ FROM DEN),
regia Olexandr KUTSYK
Teatrul BAVKA Uzhgorod Ucraina (sala mare)

  • MIERCURI 02 NOIEMBRIE 2011
10,00 - CARTEA JUNGLEI, regia Oana LEAHU
Teatrul LUCEAFÃRUL Iaşi (sala mare)
13,00 - INIMÃ RECE, regia Vasile GHERGHILESCU
Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanţa (sala mare)
16,00 - MOTANUL ÎNCÃLŢAT, regia Alin ANTEMIR
Teatrul Municipal Târgovişte (sala mare)
  • JOI 03 NOIEMBRIE 2011
10,00 - CINE VA PÃZI CLOPOŢEII?, regia Teodora POPA
Teatrul PRICHINDEL Alba Iulia (sala mare)
13,30 - CÃLUŢUL COCOŞAT, regia Mihai ANDRONE
Teatrul CIUFULICI Ploiesti (sala mare)
16,00 - COBORA UN CÃŢELUŞ DIN CER, regia Gabriela LUNGU
Teatrul GUGUŢÃ Chişinãu Rep. Moldova (sala mare)
  • VINERI 04 NOIEMBRIE 2011
10,00 - AVENTURILE UNEI VRÃJITOARE, regia Valentin DOBRESCU
Teatrul BACOVIA Bacãu (sala mare)
12,00 - PRÂSLEA CEL VOINIC ŞI MERELE DE AUR, regia Vili Perveli Nikolov
Teatrul "Tudor Vianu" Giurgiu (sala mare)
14,30 - PERONUL CU VISE, regia Nicolae BÃNICÃ
Teatrul ASCHIUŢÃ Piteşti (sala mare)
16,00 - FESTIVITATEA DE PREMIERE (sala mare)

21 oct. 2011

TEATRUL MUZICAL "NAE LEONARD"- PROGRAM

  • Sambata, 22 octombrie 2011, ora 18.00, in sala teatrului
CAVALLERIA RUSTICANA
de Pietro Mascagni spectacol in limba italiana supratitrat in limba romana (live)
Distributie
Santuzza VERA REVENKO (Ucraina)
Turiddu VIOREL SAPLACAN
Alfio PAVEL REMOLENKO (Ucraina)
Lola EMILIA FRIGIOIU
Mama Lucia VALENTINA VASILIEVNA (Ucraina)
Dirijor: Leonard Dumitriu
  • Duminica, 23 octombrie 2011, ora 17.00, in sala teatrului
PIERDUTI IN DRAGOSTE
spectacol muzical coregrafic de divertisment
Text:Isabela Oancea; aranjamente muzicale: Marian Proca
Distributia:
Simina- Adina Lazar
IuPira- Cristina Diaconu
Damian- Ionut Negrisanu
Calin -Mihail Anton
Geta- Ana Condrea
IuliDr. Penescu-Mitica Belciugan
Nadine- Luminita Vologa
India- Isabela Oancea
Raj- Lucian Vlad Tatu
Ion- Alexandru Dobre
Soacra- Emilia Savu
Ansamblu de balet si orchestra de revista
Regia: Florin Melinte

18 oct. 2011

TEATRUL DRAMATIC “Fani Tardini” - program

  • Vineri 21 octombrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Hotelul celor două lumi, de Eric Emmanuel Schmitt
 Regia: Cristian Gheorghe
 Distribuţia: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.
  • Sâmbătă 22 octombrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Diavolul şi moartea de Peter Turinni
 Un spectacol de Ulf Duckelmann
 Distribuţia: Vlad Vasiliu, Ciprian Braşoveanu, Petronela Buda, Tamara Constantinescu, Liliana Lupan, Gabriel Constantinescu, Lucian Pînzaru, Grig Dristaru
  • Duminică 23 octombrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Fiarele (comedie feroce) de Virgil Tănase
Regia artistică: Virgil Tănase.
Distribuţia: Cristian Gheorghe, Cristina Uja, Dan Căpăţână, Ciprian Braşoveanu, Stelian Stancu, Petronela Buda, Vlad Vasiliu, Ana Maria Ciucanu, Vasile Dănilă, Elena Ghinea, Mihuţ Niţa/ Vlad Augustin Chioralia Costumele: Doina Levintza.

10 oct. 2011

Cine spunea că grecii au probleme?

TEATRUL MUZICAL “NAE LEONARD” - PROGRAM

  • Sâmbătă, 15 octombrie, ora 17.00, în sala teatrului
SÂNGE VIENEZ Libretul V. Timus - M. Paun
Muzica: Johann Strauss
Distribuţie:
Eduard - Adrian Ionescu Gabriela - Ana Maria Samson Crihana
Vercingetorix - Alexandru Dobre
Franzi - Cristina Simionescu Sandu
Kagler - Mitică Belciugan
Contele Bitovski - Mitică Barbu
Pepi - Adina Lazar
Roza - Isabela Oancea
Josef - Anton Mihail
Un birjar - Lucian Tatu
Orchestra, cor, solişti
Regia artistică : Cristina Cottescu
Dirijor : Sorin Oancea

  • Duminică, 16 octombrie, ora 17.00, în sala teatrului
Spectacol de divertisment
Ziua recoltei muzicale
Soliştii şi orchestra de revistă

TEATRUL DRAMATIC “Fani Tardini” -PROGRAM

  • Vineri, 14 octombrie, ora 19.00, Sala Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Zăpezile de altădată, de Dumitru Solomon
 Regia: Mircea Cornişteanu
Distribuţia: Svetlana Friptu, Gabriel Constantinescu, Ioana Citta Baciu, Grig Dristaru, Oana Preda Gheorghe, Cristian Gheorghe, Petrica Păpuşă.
  • Sâmbătă, 15 octombrie, ora 19.00, Sala Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Petrecerea, de Harold Pinter
Regia: Cătălin Vasiliu
Distribuţia: Liliana Lupan, Corina Căpăţână, Stelian Stancu, Gabriel Constantinescu, Ciprian Braşoveanu, Dan Căpăţână.
  • Duminică, 16 octombrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Hora iubirilor de Arthur Schnitzler
Regia artistică și scenografia: Tino Geirun
Distribuţia: Oana Preda Gheorghe, Ciprian Braşoveanu, Gabriel Constantinescu, Stelian Stancu, Dan Căpăţână, Vlad Vasiliu

9 oct. 2011

Originea cuvântului "şmecher" în România

     Era o vreme când saşii din Siebenbürgen (adică Şapte Cetăţi, de la cele şapte cetăţi săseşti: Braşov, Bistriţa, Sebeş, Sibiu, Sighişoara, Mediaş şi Cluj), cum este numită Transilvania în limba germană, treceau Carpaţii pentru schimburi comerciale şi ajungeau şi în zona Drăgăşanilor, de unde cumpărau vin. Ofereau la schimb articole de meşteşugărie, pe care saşii le produceau de o calitate recunoscută în toată Europa.
     Oltenii din Drăgăşani au găsit repede o modalitate să-i păcălească pe saşi. Îi invitau în case şi le serveau să guste din vinul cel mai tare pe care îl aveau. Saşii, negustori cinstiţi nebănuind mîrsăvia care li se pregăteşte, se puneau pe băut vinul oferit cu atâta amabilitate. Dar ei, saşii, obişnuiţi cu muncă şi iar muncă iar băutură doar de sărbători, se ameţeau repede. Astfel, când începeau negocierile pentru preţul produselor, saşii fraternizaţi cu gazdele viclene, îşi dădeau produsele la un preţ de nimic. Pe urmă, când cumpărau vinul, oltenii le dădeau să guste din cele mai bune vinuri dar la încărcatul vinului cumpărat la un preţ mult peste cel normal, vinul târguit era înlocuit cu cel mai rău zaibăr şi tulburel.
     Când au ajuns îacasă, saşii şi-au dat seama că au fost păcăliţi. Păţind la fel mai mulţi negustori cu oltenii, s-au adunat şi s-au sfătuit ce ar fi de făcut?
     Anul următor au pornit din nou saşii spre podgoria Drăgăşani pentru a face schimb de produse şi pentru a aduce vin, dar de data aceasta cu lecţia făcută. La fel ca şi anul precedent, au fost ospătaţi şi au băut cot la cot cu oltenii, din vinul cel mai tare. Apoi, când abia se mai ţineau pe picioare, oltenii au început să negocieze şi să facă afaceri, frecându-şi bucuroşi mâinile că iar îi păcălesc pe saşi.
      Însă, pe când saşii îşi arătau produsele şi oltenii vinul, dintre negustorii transilvăneni s-a ridicat unul, căruia toţi îi făceau loc: "Das ist der Schmecker", au spus saşii, adică "acesta este cel care gustă". Precum se înteleseseră înaite, toţi îl respectau şi nici unul nu-i ieşea din vorbă. Dintre toţi el era singurul care nu a pus strop de băutură în gură. El a fixat preţul de vânzare al produselor meşteşugăreşti, el a gustat vinul, a fixat preţul de cumpărare şi a vegheat ca vinul să nu fie schimbat când este încărcat în căruţe. De atunci pentru saşi a devenit lege să facă comerţ cu oltenii numai în prezenţa unui Schmecker .
Aceasta este originea în limba română a cuvântului "şmecher", chiar dacă în timp semnificaţia ei s-a modificat.

(puţină etimologie... ardeleană...de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc!)

8 oct. 2011

Cel mai frumos discurs - Steve Jobs

      Aceasta este transcrierea textului citit de Steve Jobs, CEO al Apple Computer, la 12 iunie 2005, la ceremonia de absolvire a studentilor Universitatii Stanford.
     Sunt onorat sa fiu cu voi astazi, in ziua plecarii voastre de la una dintre cele mai bune universitati din lume. Eu n-am absolvit niciodata facultatea. Adevarul fie spus, acum e momentul in care m-am apropiat cel mai mult de o absolvire. Si vreau sa va spun astazi trei povesti din viata mea. Atat. Nu cuvinte mari. Doar trei povesti.
     Prima poveste este despre unirea unor puncte.
     Am renuntat la Facultatea Reed dupa doar 6 luni, dar am stat aproape de facultate pentru inca 18 luni inainte sa o parasesc definitiv. De ce am renuntat?
     Totul a inceput inainte ca eu sa ma fi nascut. Mama mea biologica era tanara, absolventa necasatorita de liceu, asa ca s-a hotarat sa ma dea spre adoptie. Si a simtit foarte tare nevoia sa ma incredinteze unor absolventi de facultate, asa incat lucrurile pareau stabilite dinainte pentru mine sa fiu adoptat la nastere de un avocat si sotia lui. Numai ca atunci cand am aparut pe lume, ei s-au razgandit si au considerat ca-si doresc o fetita.
     Asa ca parintii mei, care erau pe o lista de asteptare, au primit un telefon in mijlocul noptii prin care erau intrebati: "Avem un baietel care poate fi adoptat. Il doriti?". Au spus "Bineinteles!". Mama mea biologica a aflat mai tarziu ca mama adoptiva nu absolvise niciodata facultatea si ca tatal meu adoptiv nu absolvise liceul. Asa ca a refuzat sa semneze actele de adoptie. S-a razgandit doar cateva luni mai tarziu, cand parintii mei adoptivi i-au promis ca o sa ma trimita la facultate.
     Si, 17 ani mai tarziu, chiar m-au trimis. Dar am ales in mod naiv o facultate care era aproape la fel de scumpa ca si Stanford si toate economiile parintilor mei s-au evaporat pe plata studiilor mele. Dupa 6 luni, n-am mai vazut valoare in acele studii. N-aveam nicio idee despre ce sa fac cu viata mea si nicio idee despre cum m-ar putea ajuta facultatea in viata. Si m-am vazut la facultate, cheltuind toti banii pe care parintii mei ii stransesera in toata viata lor. Asa ca m-am hotarat sa renunt si sa am incredere ca pana la urma toate lucrurile se vor dovedi a fi ok. Eram cam speriat la acea vreme, dar privind inapoi imi dau seama ca a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat in toata viata mea. Minutul in care am renuntat m-a ajutat sa nu mai merg la cursurile care nu ma interesau si sa merg la cele care mi se pareau utile.
     N-a fost chiar totul romantic. N-aveam o camera in care sa dorm, asa ca dormeam pe podeaua camerelor prietenilor. Am returnat sticle de Cola pentru cei 5 centi pe care ii primeai inapoi pentru returnarea unei sticle. Si am mers in fiecare duminica seara cei 7 kilometri pana in partea cealalta a orasului, doar pentru a beneficia de o masa gratuita la Templul Hare Krishna. Mi-a placut la nebunie. Si toate lucrurile acelea care mi-au starnit curiozitatea si intuitia s-au dovedit a fi nepretuite in viitor. Sa va dau un exemplu.
     Facultatea Reed avea la acea vreme cel mai bun curs de caligrafie din SUA. In tot campusul, orice poster, orice titlu si orice indicator erau superb caligrafiate. Pentru ca renuntasem si nu mai eram obligat sa merg la cursurile normale, am decis sa merg la cursul de caligrafie si sa invat cum sa scriu frumos. Am invatat despre tipurile de fonturi, despre varierea cantitatii de spatiu dintre mai multe combinatii de litere, despre ce face caligrafia sa fie o arta. Era frumos, demn de tinut minte, subtil artistic intr-un mod in care stiinta nu poate explica. Si am gasit acest lucru fascinant.
     Bineinteles ca, la acea vreme, cursul in sine nu avea niciun fel de aplicatie practica in viata mea. Dar 10 ani mai tarziu, cand am dezvoltat primul Machintosh, mi-am amintit toate acele lucruri. Si le-am integrat in Mac. A fost primul computer care a folosit fonturi extraordinare. Daca n-as fi renuntat la celelalte cursuri si daca nu as fi avut astfel timp sa merg la cursul de caligrafie, Mac-ul n-ar fi avut niciodata mai multe tipuri de fonturi si un scris atat de bine proportionat. Si din moment ce Windows doar a copiat Mac-ul, e foarte probabil ca niciun fel de computer sa nu fi avut astfel de fonturi. Daca n-as fi renuntat, n-as fi facut niciodata cursul de caligrafie, poate computerele personale n-ar fi avut fonturi atat de frumoase ca acum. Bineinteles ca la acel moment, tanar fiind, era imposibil sa unesc punctele. Dar cativa ani mai tarziu, imaginea a fost cu mult mai clara.
     Asa ca, nu poti uni punctele daca privesti in viitor. Poti sa le unesti doar daca te uiti inapoi in viata ta. Asa ca trebuie doar sa ai incredere ca punctele se vor uni cumva in viitor. Trebuie sa ai incredere in ceva - instinctul tau, destinul tau, viata ta, karma, orice altceva. Abordarea asta nu m-a lasat niciodata balta si a facut diferenta in toata viata mea.

A doua poveste este despre dragoste si pierderi.
     Am fost norocos sa aflu ce imi place sa fac tanar fiind. Woz (Steve Wozniak) si cu mine am inceput povestea Apple in garajul parintilor mei cand aveam 20 de ani. Am muncit din greu si in 10 ani Apple a ajuns sa creasca de la un garaj in care munceam noi doi la o companie care valora 2 miliarde de dolari si avea 4.000 de angajati. Tocmai ne lansasem cea mai noua creatie (computerul Machintosh), iar eu tocmai implineam 30 de ani. Apoi am fost concediat. Cum poti fi concediat de la o companie pe care tu ai infiintat-o? Ei bine, pe masura ce Apple a crescut, am angajat pe cineva, despre care credeam ca are talentul sa conduca Apple alaturi de mine, iar pentru primul an lucrurile au mers bine. Apoi viziunile noastre despre viitor au inceput sa fi divergente, asa ca el a pus piciorul in prag. Si atunci cand a facut-o, Consiliul nostru Director a stat alaturi de el. Asa ca, la 30 de ani, am fost dat afara de la Apple. Si a fost o poveste publica. Singurul lucru care contase in toata viata mea de adult se dusese pe apa sambetei. Si eu eram devastat.
     Cateva luni n-am stiut ce sa fac. Am aflat ca dezamagisem o intreaga generatie de antreprenori, ca scapasem bastonul de maresal tocmai atunci cand eram foarte aproape sa-l primesc. M-am intalnit cu David Packard si Bob Noycesi, am incercat sa ma scuz pentru ca o dadusem in bara atat de urat. Eram un esec public si toate gandurile mele imi spuneam sa fug din Vale (Sillicon Valley). Dar, incet-incet, a inceput sa ma cuprinda un nou gand. Inca imi placea ce fac. Si intamplarea de la Apple nu schimbase lucrurile foarte mult. Eram respins, dar eram inca indragostit. Asa ca am decis sa o iau de la capat.
     N-am vazut atunci, dar s-a dovedit ca a fi concediat de la Apple a fost cel mai bun lucru care mi se putea intampla. Povara pe care o porti atunci cand ai succes a fost inlocuita cu usurarea pe care o simti cand o iei din nou de la capat, mai putin sigur de ce o sa ti se intample. M-am eliberat de stres si am avut astfel sansa sa intru intr-una dintre cele mai creative perioade din viata mea.
     In timpul urmatorilor cinci ani, am pornit o companie numita NeXT, o alta companie numita Pixar si m-am indragostit de o femeie extraordinara, care a devenit sotia mea. Pixar a creat Toy Story si este astazi (in 2005) una dintre cele mai de succes intreprinderi de animatie din lume. Intr-o schimbare remarcabila a sortii, Apple a cumparat NeXT, eu m-am intors la Apple si tehnologia pe care o dezvoltasem la NeXT a stat la baza renasterii Apple. Iar Laurene si cu mine avem o familie frumoasa impreuna.
     Sunt foarte sigur ca nimic din toate aceste lucruri nu s-ar fi intamplat, daca n-as fi fost concediat de la Apple. A fost un medicament greu de inghitit, dar cred ca pacientul avea nevoie de el. Uneori viata te loveste in cap cu o caramida. Nu-ti pierde increderea. Sunt convins ca singurul lucru care m-a ajutat sa-mi pastrez directia a fost faptul ca imi placea ce fac.
     Trebuie sa gasesti lucrurile care-ti plac. Si asta e valabil atat pentru munca ta, cat si pentru partenerul tau de viata. Munca ta o sa-ti umple o parte insemnata din viata si singurul mod in care vei fi cu adevarat satisfacut este sa crezi ca faci o munca extraordinara. Si singurul mod in care poti face o munca extraordinara este sa-ti placa ce faci. Daca n-ai reusit inca, continua cautarea. Nu te multumi cu putin. Asa cum e si cu partenerul de viata, vei sti atunci cand l-ai intalnit. Si, la fel ca in orice alta relatie extraordinara, lucrurile vor merge din ce in ce mai bine pe masura ce trec anii. Asa ca nu te opri din cautare. Nu te multumi cu putin.

A treia poveste este despre moarte.
     Cand aveam 17 ani, am citit un text care spunea ceva de genul: "Daca traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima din viata ta, la un moment dat vei avea dreptate". Citatul m-a impresionat si de atunci, pentru cei 33 de ani care au trecut, m-am uitat in oglinda in fiecare dimineata si m-am intrebat: "Daca astazi ar fi ultima zi din viata mea, as vrea sa fac ce fac astazi?". Si atunci cand raspunsul a fost "Nu" pentru mai multe zile la rand, am stiut ca trebuie sa schimb ceva.
     Ideea ca in curand o sa mor a fost cea care m-a ajutat sa fac cele mai importante alegeri in viata. Pentru ca aproape orice - toate asteptarile noastre, tot orgoliul, toate fricile referitoare la esec - toate aceste lucruri palesc in fata mortii, lasand afara singurul lucru care este cu adevarat important. Ideea ca o sa mori este cel mai bun mod in care poti evita capcana fricii ca ai ceva de pierdut. Esti deja dezbracat. Si nu exista niciun motiv pentru care sa nu-ti urmezi inima.
     Cu aproape un an un urma, am fost diagnosticat cu cancer. Am facut un CT la 7.30 dimineata si a aratat in mod clar o tumora in pancreasul meu. Habar n-aveam ce e un pancreas la acea vreme. Doctorii mi-au spus ca acest tip de cancer e aproape sigur incurabil si ca n-ar trebui sa ma astept la mai mult de 3 pana la 6 luni de viata. Doctorii mei m-au sfatuit sa merg acasa si sa-mi pun lucrurile in ordine, un fel de a spune ca ar trebui sa ma pregatesc pentru moarte. Si esti pus in situatia in care incerci sa le spui copiilor tai, in doar cateva luni, toate lucrurile pe care ai fi vrut sa le spui in ultimii 10 ani. Si esti fortat sa te asiguri ca toate lucrurile sunt puse in ordine astfel incat sa fie cat de simplu se poate pentru familia ta in viitor. Esti fortat sa-ti iei ramas bun.
     Am trait cu acel diagnostic toata ziua. Mai tarziu, am facut o biopsie, mi-au bagat un endoscop pe gat pana in stomac si intestine, mi-au facut o punctie in pancreas si mi-au luat cateva celule din tumora. Am fost sedat, dar sotia mea, care era acolo, mi-a spus ca, atunci cand s-au uitat la celule sub microscop, doctorii s-au intristat pentru ca se dovedea a fi o forma foarte rara de cancer pancreatic, incurabila cu chirurgia clasica. Am facut acea operatie si acum sunt bine.
     Acest moment a fost cel care m-a apropiat cel mai tare de moarte si sper sa fie la fel si pentru urmatorii ani. Faptul ca am supravietuit ma face sa va spun cuvintele urmatoare cu ceva mai multa experienta decat atunci cand credeam ca moartea e un concept pur intelectual.
     Nimeni nu vrea sa moara. Chiar si oamenii care vor sa mearga in Rai nu vor sa moara pentru a ajunge acolo. Si, totusi, moartea este singura directie clara spre care ne indreptam cu totii. Nimeni nu poate scapa de moarte. Si asa trebuie sa fie, pentru ca Moartea este in mod sigur cea mai buna inventie a vietii. Este agentul de schimbare al vietii. Elimina vechiul pentru a face loc noului. Chiar acum, voi sunteti noul, dar peste o vreme, nu departe de acest moment, veti deveni incet-incet vechiul. Si veti fi eliminati. Scuze ca sunt atat de dramatic, dar e adevarat.
      Timpul vostru e limitat, asa ca nu va pierdeti vremea traind viata altcuiva. Nu va inglobati in dogme - traind cu rezultatul gandirii altor oameni. Nu lasati zgomotul opiniilor altora sa va ascunda vocea voastra interioara. Si cel mai important, trebuie sa aveti curajul sa va urmati inima si intuitia. Ele stiu deja ce va doriti cu adevarat sa deveniti. Toate celelalte lucruri sunt secundare.
     Cand eram tanar, exista o publicatie uimitoare care se numea Catalogul Intregii Lumi. Un soi de biblie a generatiei mele. A fost creata de un om pe nume Stewart Brand, nu departe de locul unde ne aflam acum, si el a adus-o la viata punandu-i un strop de atingere poetica. Asta se intampla la inceputul anilor 1960, inainte de aparitia computerelor si a publishing-ului digital, asa ca revista era construita cu masini de scris, foarfeci si camere polaroid. Era un soi de Google in forma printata, cu 35 de ani inainte sa apara Google. Era idealist si mustea de notiuni extraordinare si instrumente utile.
      Stewart si echipa lui au scos mai multe editii ale Catalogului, dupa care lucrurile au inceput sa nu mai mearga bine, asa ca au fost nevoiti sa scoata ultimul numar. Era la mijlocul anilor 70, iar eu aveam varsta voastra. Pe ultima coperta a ultimului numar era o fotografie a unui drum de tara in zori, genul de drum pe care te gasesti atunci cand pornesti intr-o aventura extraordinara. Sub poza erau cuvintele "Ramai flamand. Ramai naiv". Asta era mesajul lor de adio. Ramai Flamand. Ramai Naiv. Si eu mi-am dorit intotdeauna sa raman asa. Iar astazi, cand voi absolviti si incepeti o viata noua, va doresc asta si voua.
Ramaneti flamanzi. Ramaneti naivi.
Multumesc mult.

ULTIMILE CUVINTE INAINTE DE MOARTE AU FOST:
"Love is like a puzzle, hard to piece together, but beautiful when all the right pieces are put together”
- Dragostea este ca un puzzle: greu de asamblat, însă minunat atunci când toate piesele sunt aşezate cum trebuie".

de AICI

3 oct. 2011

TEST INIŢIAL CLASA a XII-a-2011-2012, GALAŢI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 90 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I (60 de puncte)
Citeşte textul:

     "A doua zi soarele era sus când îşi deschise ochii. El văzu că barca lui se-nţepenise între nişte stânci de piatră... Soarele stăpânea cerul şi umplea sânul mării cu lumină. (...)
     El se desculţă şi, sărind de pe-o piatră pe alta, cercetă stâncosul său imperiu. El dădu de un izvor de apă vie şi dulce care se repezea cu mult zgomot din fundul unei peşteri. Intră în peşteră... o răcoreală binefăcătoare îl cuprinse pe el, pe care soarele-l arsese în somnu-i... merse mereu înainte... peştera se lungea din ce în ce şi devenea tot mai întunecoasă. Deodată văzu ca o zare de senin, dar îi păru că-i scapără. Văzând însă că ea nu pierea, el s-apropie şi văzu o bortă, cât ai băga mâna, care corespundea undeva... se uită pe ea... văzu tufişuri mari şi-i veni un miros adormitor de iarbă. (...) El intră repede (...) şi, când îşi întoarse privirea ca să vadă unde intrase, rămase încremenit de frumuseţea priveliştii.
     Stânci urieşeşti şi cenuşii erau zidite de jur împrejur una peste alta pân-în ceruri şi-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac şi-n mijlocul lacului o insulă pe care stăteau în şiruri lungi stupii unei prisăci mari. "
(Mihai Eminescu – Cezara)
Rezolvă următoarele cerinţe, pornind de la textul dat.
A.
Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Sinonimele contextuale ale cuvintelor bortă şi zare sunt: ……………………………………….. 8 puncte
a.scorbură, ceaţă b.groapă, orizont c.vizuină, zori
2. Tema textului este: …………………………………………………………………………………8 puncte
a.călătoria b.natura c. peştera
3. Transcrie două motive literare din text: ………………………………………………………… 8 puncte
4. Ilustrează prin câte un enunţ sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvântului insulă: ……………..8 puncte
5. Comentează, în 3-5 rânduri, o figură de stil care apare în textul dat: ………………………………. 8 puncte
B.

1. Rescrie enunţul următor, corectând greşelile de orice natură: ………………………………. 10 puncte
Nici unul din ei n-a avut dreptate, pentru că concluzia finală l-a care au ajuns era lipsită de sens.
2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte: ……………………………………………… 10 puncte
mi-ar place – mi-ar plăcea
culoarea ouălor – culoarea ouălelor
repercusiune – repercursiune
am decât 10 lei – am doar 10 lei
a-şi pierde cunoştinţa - a-şi pierde conştiinţa
PARTEA a II-a (30 de puncte)
Citeşte textul:
     "Istorismul, despre care se vorbeşte ca despre o dimensiune principală a gândirii romantice este, pe de o parte, consecinţa unor experienţe istorice, decisive trăite de generaţiile romantice, iar pe de alta, a adeziunii istoricilor şi scriitorilor epocii la sisteme filosofice dominate de ideea evolutivă. (...) Niciun curent literar anterior n-a fost atât de masiv orientat de modul de înţelegere a trecutului, de filosofia istoriei cum a fost romantismul. (...)
     Istorismul romantic (...) este cel mai adesea rezultatul unei valorificări pozitive sau negative a istoriei, valorificare întreprinsă din unghiul unei anumite perspective sociale si a unei anumite poziţii filosofice. Graniţa dintre istorie şi literatură este labilă în romantism şi interdependenţele dintre cele două domenii complexe şi reciproce. "
(Vera Călin – Romantismul)

Redactează un eseu de 75-100 de cuvinte (15-20 de rânduri), în care să-ţi exprimi opinia despre relaţia istorie-literatură în perioada romantică, valorificând informaţii sau idei din textul dat.

Pentru conţinut ( formularea unei opinii, susţinerea cu două argumente adecvate, valorificarea ideilor din text, formularea concluziei) se acordă 20 de puncte, iar pentru redactare (respectarea structurii textului argumentativ, a limitei de spaţiu şi a normelor de exprimare corectă) primeşti 10 puncte. Succes!

BAREM

Anul şcolar 2011 – 2012
Disciplina Limba şi literatura română
Clasa a XII-a
• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împarţirea punctajului total acordat pentru test la 10.
PARTEA I (60 de puncte)
A.
1. b - 8 puncte
2. b - 8 puncte
3. câte 4 puncte pentru transcrierea oricăror două motive literare din text - 2 x 4 = 8 puncte
4. câte 4 puncte pentru ilustrarea prin enunţuri corecte a sensului denotativ şi a sensului conotativ ale cuvântului indicat - 2 x 4 = 8 puncte
5. comentarea nuanţată a oricărei figuri de stil din text – 8 puncte / comentarea superficială sau lipsa de siguranţă în identificarea unei figuri de stil – 2 puncte.
B.
1. câte 2 puncte pentru corectarea prin rescriere a fiecăreia dintre greşeli – 5 x 2 = 10 puncte
2. câte 2 puncte pentru sublinierea formei corecte a cuvintelor date – 5 x 2 = 10 puncte
PARTEA a II-a (30 de puncte)
- pentru conţinutul eseului: 20 de puncte
• formularea unei opinii despre relaţia istorie – literatură în romantismul secolului al XIX-lea – 4 puncte
• susţinerea pertinentă a opiniei formulate – 8 puncte / susţinerea inadecvată cu argumente irelevante – 2 puncte
• valorificarea oricăror informaţii / idei din textul dat – 4 puncte
• formularea unei concluzii adecvate - 4 puncte
- pentru redactarea textului: 10 puncte
• respectarea structurii textului argumentativ – 2 puncte
• respectarea normelor de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie – 6 puncte (0-1 greşeli – 6 p; 2-3 greşeli – 4 p; 4-5 greşeli – 2 p; peste 6 greşeli – 0 p)• respectarea limitei de spaţiu indicate: 2 puncte

TEST INIŢIAL CLASA a XI-a-2011-2012, GALAŢI

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ       
 Pentru rezolvarea corectă a tuturor conţinuturilor se acordă 90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.

Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
Partea I 60 de puncte

Citeşte textul:
     „Un acordor din Piatra a adus, în sfârşit, pianul în stare normală. Adela mi-a cântat azi o bucată care ştie că-mi place cu deosebire. Muzica corpului ei m-a impresionat însă mai mult decât muzica însăşi. Mişcările braţelor, ale bustului la dreapta şi la stânga, viforul dibaci al mâinii când întorcea pagina, mişcarea piciorului pe pedală, laitmotiv discret al muzicii de imagini, făceau pentru mine cea mai tulburătoare simfonie.
     Valsul lui Chopin acompania muzica corpului ei... (Cam emfatic, iubitul meu!)
     Nu, nu! Nu iubesc şi nu vreau să iubesc pe Adela. Nimeni nu iubeşte când nu speră măcar inconştient să fie iubit. (De aceea, numai «omul de pe stradă», nebun, se înamorează de regine.) Nu sper şi nu doresc... Dar existenţa ei a început să-mi liniştească inima.”
(G. Ibrăileanu, Adela)
A. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Sinonimele cuvintelor o bucată şi dibaci sunt:
a. o parte, rapid; b. un fragment, ritmat; c. o arie, abil………………….………….……..8 puncte
2. Tema textului este:
a. muzica; b. iubirea; c. frumuseţea……………………………..………8 puncte
3. Transcrie două motive literare din text………………………….…….……………………………………8 puncte.
4. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ şi conotativ al cuvântului simfonie. ……………………8 puncte.
5. Comentează, în 3-5 rânduri (30-50 de cuvinte) o figură de stil care apare în textul dat……………………………………………………………………………………………………………8 puncte.

B
1. Rescrie enunţurile următoare, corectând greşelile de orice natură:………………………………..10 puncte
Am văzut cu proprii ochi cele ce s-a întâmplat.
Amândoi, la restaurant, am servit împreună o masă săţioasă.
Vom participa mâine la vernisarea expoziţiei.
2. Subliniază forma corectă a următoarelor cuvinte:…………………………… 10 puncte
primprocuror / prim procuror / prim-procuror
după-amiază / dupăamiază / după amiază
conteiner / container / containăr
magaziner / magazioner / magazionier
airbag / ari-bag / erbeg

Partea a II-a 30 de puncte
”Interpretarea unei lucări teatrale trebuie să fie perfectă, altfel se pierde o parte din valoarea ei. Gestul, mişcarea, ţinuta trebuie să fie măsurate după potriva personajului, cuvântul şi intonaţia rostite după cum intenţia dramaturgului le-a aşezat la locurile lor. Nici fantezie, nici mediocritate nu suferă o asemenea lucrare, de aceea putem afirma că nu poate fi bine jucată decât numai atunci când actorii se conformează întru totul indicaţiilor scenice.”
(D. Ollănescu-Ascanio, O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale (cronică teatrală))

Redactează un eseu de 75-100 de cuvinte (15-20 de rânduri) în care să-ţi exprimi opinia despre importanţa didascaliilor ( indicaţiilor scenice) în receptarea mesajului operei dramatice.

Pentru conţinut ( formularea unei opinii, susţinerea cu două argumente adecvate, valorificarea ideilor din text, formularea concluziei) se acordă 20 de puncte, iar pentru redactare (respectarea structurii textului argumentativ, a limitei de spaţiu şi a normelor de exprimare corectă) primeşti 10 puncte. Succes!
BAREM

Partea I
A.
1 – c
2 – b
3 - muzica; armonia; pasiunea
4 - Beethoven a compus cinci simfonii.
-Simfonia de culori a apusului dăduse foc zării.
5 - metafora ”viforul (mâinii)”; sinestezia ”muzica e imagini”
5 x 8 = 40 p.
B.
1. propriii; s-au întâmplat; împreună; (masă) sățioasă; vernisarea
2 x 5 = 10 p.
3. prim-procuror; după-amiază; container: magazioner; airbag.
2 x 5 = 10 p.
Total: 60 p.
Partea a II-a
Structura eseului: ipoteză, 2 argumente, concluzie: 3 x 4 = 12 p.
Evidenţierea a două semnificaţii ale didascaliilor: 3 x 2 = 6 p.
Coerenţa exprimării: 6 / 4 / 2 p.
Ortografia, aşezarea în pagină: 3 x 2 = 6 p.
Total: 30 p.
Oficiu: 10 p.
----------------
TOTAL: 100 P.