31 aug. 2011

Limba şi literatura română - Bacalaureat, sesiunea august - septembrie 2011

Varianta 3
SUBIECTUL I (30 de puncte)


Se dă următorul text:
     "Birjarul a închis portiţa în urma ei şi, în clinchet de zurgălăi, Adela s-a dus. De pe canapeaua de dinainte, şi-a mai scos capul de câteva ori din landou, cu fluturări de voal - voalul care-mi dezmierdase buzele pe drumul spre Văratic şi pe de atunci nu şi-l mai pusese niciodată - şi, la o cotitură a drumului, după o dugheană dărăpănată, dispăru într-o singură clipă cea din urmă fluturare a voalului roz.
     În acest moment începu trecutul. Ca o muzică de pe alte tărâmuri, reflectată într-un ecou, erau toate câte se petrecuseră în zilele fierbinţi ale verii, care trecuse şi ea.. Cetatea Neamţului, Văraticul, Ceahlăul, drumurile pline de soare, nopţile cu lună îmi apăreau acum ca un cortegiu al verii, care defilase repede şi dispăruse după orizont, condus de Adela.
     "Fost-a, na fost, ori a fost vis?" Cuvintele astea simple, puţin cam ridicole, scrise cu litere chirilice într-o carte foarte veche de stihuri, mă obsedează.
     Mă duc sub copacul mare, unde i-am spus cândva, odinioară.... Da, i-am... I-am spus stângaci, ofensator de stângaci, subliniind că nu vreau să-i spun, dar i-am spus! Atunci mi-a dat mâna ei mică şi rece şi puţin din braţul ei rotund cu miros de ambră, când i-am simţit inima în pulsul care bătea alarmat sub buzele mele. "
                                                                                 (G. Ibrăileanu, Adela)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: odinioară, alarmat. (2 puncte)
2. Explică rolul punctelor de suspensiue în secvenţa: Mă duc sub copacul mare, unde i-am spus cândva, odinioară... (2 puncte)
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţione / expresie care să conţină verbul a se duce. (2 puncte)
4. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul citat. (4 puncte)
5. Transcrie două cuvinte din text care aparţin câmpului semantic al timpului. (4 puncte)
6. Notează două motive literare din textul dat. (4 puncte)
7. Prezintă rolul interogaţiei retorice din textul dat. (4 puncte)
8. Ilustrează cu exemple din text două trăsături ale genului epic. (4 puncte)
9. Comentează, în şase - zece rânduri, următoarea secvenţă din textul dat: În acest moment începu trecutul. Ca o muzică de pe alte tărâmuri, reflectată într-un ecou, erau toate câte se petrecuseră în zilele fierbinţi ale verii, care trecuse şi ea... (4 puncte)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 15-20 de rânduri despre prietenie de la ideile sugerate de afirmaţia lui Nichita Stănescu: "PRIETENIA NU ESTE UN D0R, CI 0 PREZENŢĂ".

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; (8 puncte)
- să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/ a prpriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzi pertinente; (16 puncte)
- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limita de spaţiu indicată.
Atenţie! Formulările de tipul Sunt/ nu sunt de acord cu afirmaţia... / Autorul are dreptate când afirmă că ... / Afirmaţia autorului este corectă ... nu se consideră ipoteză.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de două-trei pagini, în care să prezinţi modul în care se reflectă o temă (banul, destinul, istoria, familia etc.) într-o nuvelă studiată.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidenţierea unei trăsături care face posibilă încadrearea nuvelei într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
- susţinerea unei opinii despre modul în care tema aleasă este reflectată în nuvela studiată;
- ilustrarea a patru elemente de structură şi de compoziţie ale textului narativ, semnificative pentru tema aleasă (acţiune, conflicte, relaţii temporale şi spaţiale, perspectiva narativă, tehnici narative, incipit, final, limbaj etc.);
- ilustrarea relaţiilor dintre două personaje, prin care tema aleasă se evidenţiază în nuvela studiată.

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris -3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; încadrarea în limita maximă a spaţiului indicată - 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea oricăror sinonime pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu, odinioară – cândva, alarmat – accelerat) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului punctelor de suspensie în secvenţa indicată (de exemplu, marchează tonul nostalgic al rememorării) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/ expresie care conţine verbul a se duce 2 puncte
4. precizarea corectă a tipului de perspectivă narativă (de exemplu, perspectivă subiectivă) 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte din câmpul semantic indicat 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru notarea oricăror două motive literare prezente în text (de exemplu, amintirea, sărutul)
2x2p= 4 puncte
7. prezentarea adecvată şi nuanţată a rolului interogaţiei retorice din textul dat 4p/ prezentare superficială 2p- 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de exemplu, prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje, folosirea naraţiunii ca mod de
expunere dominant, îmbinat cu monologul interior sau descrierea) 2x1p=2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea prin exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p=2 puncte
9. comentarea adecvată şi nuanţată a secvenţei citate, în limita de spaţiu indicată 4p/ comentare parţial
adecvată sau nerespectarea limitei de spaţiu indicate 2p 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
− formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:
ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4p/ formulare parţial adecvată 2p -4 puncte
− utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu, verbe de opinie,
adverbe/ locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/ locuţiuni
conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv,
final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4p/ utilizare parţial adecvată 2p-  4 puncte
− conţinutul argumentării:
− formularea ipotezei/ a propriei opinii faţă de problematica propusă [formulările de tipul Sunt/ nu sunt de
acord cu afirmaţia.../ Autorul are dreptate când afirmă că.../ Afirmaţia autorului este corectă... nu se
consideră ipoteză] 2 puncte
− câte 3 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente [pro si/sau contra] adecvate ipotezei 2x3p=6 puncte
− câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate 2x3p=6 puncte
− formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare si a limitei de spaţiu indicate:
− registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
− respectarea normelor de exprimare (0-1 greseli lexicale sau morfosintactice – 2p.; 2 greseli – 1p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
− respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2p.; 2 greşeli – 1p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
− respectarea limitei de spaţiu indicate 1 punct
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– evidenţierea oricărei trăsături a nuvelei pentru care a optat candidatul, care face posibilă încadrarea într-o
tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică 4 puncte
− susţinerea unei opinii în concordanţă cu cerinţa 4p/ încercare de susţinere a opiniei, schematism 2p
4 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de structură si compoziţie ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea temei alese 4x1p= 4 puncte
− ilustrarea detaliată şi nuanţată a relaţiilor dintre două personaje, prin care se evidenţiază tema în nuvela
aleasă 4p/ ilustrare schematică, ezitantă 2p 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
• Se acordă 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:
introducere, cuprins si încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică.
• Se acordă 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia
paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică.
• Se acordă 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
• Se acordă 3 puncte pentru relaţie adecvată idee-argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante.
• Se acordă 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată idee-argument, utilizare de argumente insuficient de
convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante.
• Se acordă 1 punct relaţie idee-argument inexistentă, idei nerelevante, schematism.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite pentru conţinutul eseului, claritate a enunţului, varietate a
lexicului, sintaxă adecvată – 2p/ vocabular restrâns, monoton 1p) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori – 2p/ 2 erori – 1p/ 3 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 2p/ 2 erori – 1p/ 3 sau mai multe erori – 0p) 2 puncte
− asezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limita maximă de spaţiu indicată 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini şi să dezvolte subiectul propus.

"Forţa gândirii pozitive"

      Dr. Norman Vincent Peale (1898-1993) a fost un orator specializat în probleme motivaţionale, cunoscut sub numele de “Predicatorul de milioane.” Cea mai bună carte a sa, “Forţa gândirii pozitive”s-a vândut în mai mult de 15 milioane de exemplare şi s-a tradus în peste patruzeci de limbi. Eu am găsit această carte în traducerea Luizei Gervescu, publicată la editura Curtea Veche, Bucureşti , 1999.
     Pe lângă cele şaptesprezece capitole cu titluri ilustrative pentru modul în care pot fi abordate diverse probleme ale omului (Aveţi încredere în propriile forţe, Anticipaţi Victoria şi o veţi obţine, Cum să vă debarasaţi de griji, Infuzia de gânduri noi vă poate transforma într-un om nou, etc.) Prefaţa, Introducerea şi Epilogul sunt semnate tot de Norman Vincent Peale. Acesta din urmă mărturiseste în Prefaţă: “Am scris această carte dintr-o înţelegere profundă pentru durerea, greutăţile si lupta care ne caracterizează existenţa.”(p.8) El scrie în Introducere: “Scopul acestei cărţi este de a va sugera tehnici şi a vă oferi exemple care vă vor arăta că nu trebuie să fiţi niciodată învinşi, că puteţi fi liniştiţi, sănătoşi şi niciodată epuizaţi. Pe scurt, viaţa dumneavoastră poate fi un izvor nesecat de bucurie şi satisfacţie.”(p.11)
     Dr. Peale sfătuieşte cititorul sa aibă încredere în sine, sa scape de complexele de inferioritate si de inadaptare astfel încît să obţină împlinirea personală.
     El consideră că “Atitudinile sunt mai importante decât faptele.”: ”Nimic din ceea ce ne stă în cale, fie cât de dificil, chiar aparent fără ieşire, nu este la fel de important ca atitudinea pe care o adoptaţi faţă de acel lucru. Cum vă puteţi da bătut înainte să luaţi o atitudine? În felul acesta, vă lăsaţi copleşit din punct de vedere mental, chiar înainte ca lucrul respectiv să se petreacă de fapt. Pe de altă parte, un mod de gândire încrezător şi optimist poate îmbunătăţi sau schimba situaţia cu desăvîrşire.”
     Un alt sfat ar fi: ”O metodă esenţială prin care vă puteţi redobândi liniştea sufletească este să încercaţi să vă eliberaţi creierul de orice impuritate.”
     La baza tuturor tehnicilor prezentate de Peale se află credinţa, Dumnezeu şi Biblia: “Dacă ne apropiem de Dumnezeu, ne încărcăm cu aceeaşi energie care recrează lumea şi readuce primăvara pe Pămînt în fiecare an. Când stabilim un contact spiritual cu Dumnezeu, prin procesele noastre de gândire, energia divină ne invadează personalitatea, oferind, în mod automat, un suflu nou actului creativ original. Când ne deconectăm de la sursa de energie divină, trupul, mintea şi sufletul nostru vor fi părăsite, treptat , de energia divină.”

29 aug. 2011

JCopia de la JITECO

     Probabil ca oricine si-a dorit macar o data sa salveze in memoria propriului computer vreun filmulet sau vreo melodie de pe internet dar s-a lovit de faptul ca nu avea software-ul potrivit pentru a facilita acest tip de descarcare.
     Daca vrei sa descarci materiale video sau audio de pe flash players de pe site-uri  ale internetului precum  Youtube, Google Video, MySpace, DailyMotion, Metacafe, Break, sau de pe bloguri, poti folosi un software numit JCopia de la JITECO. Este un instrument foarte usor de folosit, fara sa fie necesar sa fii un as intr-ale calculatoarelor.
     Pentru a incerca acest software poate fi descarcat gratuit, ulterior putand fi achizitionat cu 17.99 $. Exista si posibilitatea de a promova acest produs pe orice: blog, forum, Facebook , Twitter, Digg sau MySpace in schimbul achizitionarii acestui produs.
     Acest filmulet este ilustrativ pentru modul in care poate fi folosit JCopia:

12 aug. 2011

Domnişoara Maria...



Domnişoară profesor?
                                                                    ...statura nu-i prea permite să fie foarte eficientă!


                                     
...Foarte încântată să scrie la tablă şi să şteargă tabla...




                                              

CIRCUL "PIRATE CARRIBEAN"- ÎN GALAŢI

JOI, 11 august 2011, ora 19.00
VINERI, 12 august 2011, ora 19.00
SÂMBĂTĂ, 13 august 2011, ora 16.00 şi ora 19.00
DUMINICĂ , 14 august 2011, ora 16.00 şi ora 19.00
Preţ/bilet/lojă: 20.00 ron
Preţ/bilet/tribună:15.00 ron

Calendarul examenului de bacalaureat – Sesiunea august-septembrie 2011

11 – 15 iulie 2011 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
COMPETENŢE- 22-23 august 2011 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
- 22-24 august 2011 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
- 23 -24 august 2011 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C
- 25 - 26 august 2011 Evaluarea competenţelor digitale – proba D

PROBE SCRISE- 29 august 2011 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
- 30 august 2011 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
- 31 august 2011 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
- 2 septembrie 2011 Proba la alegere a profilului şi specializarii – proba E)d) – probă scrisă

REZULTATE- 4 septembrie 2011 Afişarea rezultatelor (pâna la orele 16:00) şi depunerea constestaţiilor (orele 16:00 – 20:00)
- 5-6 septembrie 2011 Rezolvarea constestaţiilor
- 7 septembrie 2011 Afişarea rezultatelor finale

Structura anului şcolar 2011- 2012

Ordinul nr. 4292/2011 privind structura anului şcolar 2011-2012
(Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 416 din 14 iunie 2011)
MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI emite prezentul ordin (extras):

Art.1 (1)
Anul şcolar 2011-2012 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare.

Anul şcolar 2011-2012 începe pe data de 1 septembrie 2011, se încheie pe data de 31 august 2012 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I
Cursuri luni, 12 septembrie 2011 – vineri, 23 decembrie 2011.
În perioada 22 - 30 octombrie 2011, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanţa de iarnăsâmbătă, 24 decembrie 2011 – duminică, 15 ianuarie 2012

Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 16 ianuarie 2012 – vineri, 6 aprilie 2012

Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 7 aprilie 2012 – duminică, 22 aprilie 2012

Cursuri – luni, 23 aprilie 2012 – vineri, 22 iunie 2012

Vacanţa de vară – sâmbătă, 23 iunie 2012– duminică, 9 septembrie 2012

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri:

Joi, 1 decembrie 2011 – Ziua națională a României
Marți, 1 mai 2012 – Ziua Muncii
Luni, 4 iunie 2012 – A doua zi de Rusalii

Art.4 (1) Săptămâna 2-6 aprilie 2012, din semestrul al doilea, este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, având un orar specific.

Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2011-2012 se susţin, de regulă, până la data de 30 noiembrie 2011.

(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2011-2012 se susţin, de regulă, până la data de 25 mai 2012

6 aug. 2011

Dinastia Tudorilor

Un film pe care pur si simplu l-am devorat este serialul  "The Tudors"- "Dinastia Tudorilor". Deşi este un film din 2007, eu l-am descoperit vara aceasta și după primul episod am devenit dependentă de el. Nu sunt în măsură să apreciez cu câtă exactitate sunt prezentate evenimentele istorice și personalităţile vremii, însă mie mi se pare nu doar o operă de artă dar și o bună modalitate de face cunoscută istoria: evenimente, personalităţi, tradiţii, obiceiuri, credinţe, religia, arta, sportul, interioarele, arhitectura, moda vremii, costume, bijuterii, toate completează un tablou veridic al domniei lui Henric al VIII-lea.
Personajul Henric al VIII-lea este interpretat într-un chip fantastic de Jonathan Rhys Meyers, actor pe care l-am mai văzut într-un rol mai puţin impresionant în "August Rush ".
 Michael Hirst este cel care a adaptat istoria într-un scenariu de film iar Steve Shill semneaza regia unui film din care nu lipsesc nici datele istorice dar nici intrigile, scenele de nuditate, de sex, homosexualitatea, scenele de tortură de o mare cruzime.

Henric al VIII-lea (1491 –1547) a fost rege al Angliei, al doilea monarh al Casei Tudor, succedând tatălui său, Henric al VII-lea. Henric a cultivat imaginea omului renascentist iar curtea lui era centrul educației și inovațiilor artistice. Tânărul rege avea gust literar, compunea poeme, muzică și cânta la lăută. Compoziția muzicală cea mai cunoscută a lui este "Pastime with Good Company". Henric a extins Marina Regală de la 5 la 53 de nave. Iubea palatele; la începutul domniei avea o duzină și când a murit avea cincizeci și cinci. De asemenea, era un excelent sportiv și îi plăcea vânătoarea și tenisul.
El a rămas celebru în istorie si datorită faptului că a avut șase soții: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr.
După moartea regelui Henric al VII-lea, la numai 17 ani, Henric al VIII-lea se căsătorește cu Caterina la 11 iunie 1509 și la 24 iunie 1509 cei doi sunt încoronați la Westminster Abbey. Regina Caterina, după mai multe avorturi, a născut o fată, prințesa Maria a Angliei, care mai târziu va domni sub numele Maria I. Regele care își dorea cu înfocare un fiu începuse să se întrebe dacă căsătoria lui nu fusese blestemată.
Căsătoria dintre Henric și Caterina este declarată nulă și deoarece fiind îndrăgostit de Anne Boleyn vrea să o ia în căsătorie pentru a căpăta un moștenitor. Anne a născut prematur o fată care a fost botezată Elisabeta. După ce Anne suferă două avorturi, Henric a văzut drept o trădare faptul ca nu i-a dăruit un moștenitor și caută motive pentru a scăpa și de acest mariaj; considera că mariajul este produsul unei vrăjitorii și o acuză pe regină de adulter, incest și înaltă trădare. Anne Boleyn este decapitată în poziție verticală, în stil francez de execuții.
A doua zi după execuția Annei, Henric s-a logodit cu Jane Seymour, una din doamnele de onoare ale reginei. Zece zile mai târziu s-au căsătorit. În același an se votează Actul de Succesiune din 1536 care declară copiii lui Henric cu regina Jane drept moștenitori ai tronului în timp ce Lady Mary și Elisabeta sunt declarate nelegitime și excluse din linia de succesiune. În 1537, Jane naște un fiu, Prințul Eduard, viitorul Eduard al VI-lea. Nașterea a fost dificilă, iar regina a murit. Henric a considerat-o pe Jane "adevărata" lui soție, singura care i-a dăruit moștenitorul pe care l-a dorit cu atâta disperare.
Thomas Cromwell, numit conte de Essex, sugerează o căsătorie cu o prințesă germană Anne de Cleves, sora ducelui protestant de Cleves, care era privit ca un aliat important în cazul unui atac romano-catolic asupra Angliei. După sosirea Annei în Anglia, Henric o găsește complet neactractivă. Cu toate acestea, căsătoria are loc la 6 ianuarie 1540. Regina Anne a fost destul de inteligentă pentru a nu împiedica încercarea lui Henric de anulare a căsătoriei. Întrebată, ea a mărturisit că acestă căsătorie nu a fost niciodată consumată. Henric a declarat că intra în cameră în fiecare noapte și își săruta noua mireasa pe frunte înainte de culcare.
La 28 iulie 1540 (în aceeași zi Cromwell a fost executat) Henric, fermecat de tânăra Catherine Howard, s-a căsătorit cu verișoara primară și doamna de onoare a Annei Boleyn. La scurt timp după căsătorie, regina Caterina are o aventură cu Thomas Culpeper și l-a angajat pe Francis Dereham, care a fost anterior logodit cu ea și cu care a avut o aventură înainte de căsătorie, în calitate de secretar ei. Si Catherine Howard este executată.
Henric s-a căsătorit pentru ultima dată cu văduva Catherine Parr. Ea l-a ajutat să se împace cu fiicele lui, Lady Mary și Lady Elizabeth. În 1544 un act al Parlamentului a repus fiicele regelui în linia de succesiune după Eduard, Prinț de Wales.
În ultimii ani ai vieții, Henric a devenit obez și a trebuit mutat cu ajutorul unei invenții mecanice. Era acoperit cu abcese dureroase și posibil să fi suferit de gută. Obezitatea lui a început în 1536 când a suferit un accident din care s-a ales cu răni la picior. Acest lucru l-a împiedicat să facă exerciții și treptat acestea au devenit ulceroase. Fără îndolială acestea i-au grăbit moartea la vârsta de 55 de ani, la 28 ianuarie 1547 la palatul Whitehall. Henric al VIII-lea a fost înmormântat la Castelul Windsor, lângă soția lui Jane Seymour. (informații desprinse şi sintetizate de aici).

CUM ÎŢI PĂSTREZI CĂSNICIA ? :)

   Apropo de postul anterior şi de maturitatea fetiţei în abordarea subiectului căsnicie, următoarea povestioară aduce în discuţie tot răbdarea de care trebuie să dea dovadă o femeie în relaţia cu orice bărbat, care rămâne, până la urmă, acelaşi băiat cu toane ca cel din filmuleţul din postul anterior.

 "Un bărbat şi o femeie erau căsătoriţi de peste 60 de ani. Ei împărtăşeau totul şi discutau despre orice. Nu aveau secrete unul faţă de celălalt, cu excepţia unei cutii de pantofi pe care femeia o ţinea pe dulapul ei de haine, şi , despre care l-a atenţionat pe soţul ei să nu o deschidă sau să întrebe de ea vreodată.
     În toţi acei ani, el nici nu s-a gândit la cutie, dar într-o zi, bătrânica se îmbolnăvi foarte tare şi doctorii ziceau că nu prea mai are şanse să se însănătoşească. Încercând să pună toate lucrurile în ordine, bătrânelul a luat cutia de pantofi de pe dulap şi a pus-o lângă patul soţiei sale.
Era şi ea de acord că era timpul să afle şi soţul ei ce era în acea cutie. Când a deschis-o, în cutie erau două papuşi croşetate şi o grămadă de bani : în total vreo 25.000 de dolari. El a întrebat-o despre conţinutul acestei cutii.
     'Când ne-am căsătorit , spunea ea, bunica mea mi-a spus că secretul unei casatorii este să nu te cerţi niciodată.Spunea că întotdeauna când mă supăram pe tine , să tac din gură şi să croşetez o păpuşică...'
     Bătrânelul era atât de impresionat, încât abia îşi putea stăpâni lacrimile. Doar două păpuşi erau în cutie ! Ea fusese supărată numai de două ori în toţi aceşti ani în care au trăit împreună. Nu mai putea de fericire!
     'Iubito, spuse el, înţeleg existenţa păpuşilor, dar toţi aceşti bani ?'
     'Oh, zise ea, aceştia sunt banii pe care i-am obţinut din vânzarea păpuşilor'...

     RUGĂCIUNE :
     Doamne, mă rog să-mi dai înţelepciune să-mi înţeleg soţul; iubire ca să pot să-l iert; şi răbdare pentru toanele lui. Pentru că Doamne, dacă aş cere putere, mă tem că l-aş bate prea tare. Amin ! "
:))))

Cum reacţionează majoritatea barbaţilor la ideea de a se căsători !

4 aug. 2011

"...Monșer! te superi dacă te-oi ruga pentru un pahar de apă?"

"...domnul se uită lung la un pahar ce stă pe masă aproape gol, și din care a băut impiegatul.

— Mă rog, dacă nu vă supărați, aveți apă?
— Da.
— E rece?
— Potrivită.
— Nu-i puneți gheață?
— Ba da.
—Așa? îi puneți gheață?
— Firește!
— E flir... e firl...? ...ăsta...
— Da, avem filtru.
— Monșer! te superi dacă te-oi ruga pentru un pahar de apă?... Teribil mi-e de sete!
Impiegatul sună; un aprod se prezentă.
— Un pahar cu apă..."
(I.L.Caragiale, Petiţiune)

Pe căldurile astea, ne putem imagina cu uşurinţa un astfel de dialog caragialian între cei doi căţei însetaţi...monșer...

3 aug. 2011

Scufiţa Roşie

Pentru ca tot am postat anterior acea "analiza"/parodie a celebrului text scris de Charles PERRAULT, mi-am adus aminte ca la Teatrul de papusi "Gulliver" din Galati se poate urmari  "Scufiţa Roşie" intr-o adaptare si regie ce-i apartin lui Daniel STANCIU.

"Cu toate ca personajele sunt marionete, pe scenã intr-o scenã mai mica, spectacolul este inedit si interactiv. Prezentatorul incearca sa le ofere ceva copiilor dar o paiata il intrerupe tot timpul. Copii sunt cei care decid cine va spune povestea in final, iar prezentatorul poarta un permanent dialog cu sala.
Papusile foarte frumoase, manuite cu maiestrie de actori, fondul muzical foarte dinamic si variat, umorul replicilor si al situatiilor fac din povestea clasica un spectacol deosebit de atractiv."
Scenografia: Daria GĂNESCU şi Daniel STANCIU
Coloana sonoră: Daniel STANCIU
Distribuţia: Aurelian IORGA, Marian STERIAN, Gina GERU, Adina NIŢĂ, Elena STERIAN, Rodica PANU, Mircea VÂJÂIANU, Eduard ŞIŞU
Data premierei: 9.04.2000

SCUFIŢA ROŞIE

"Analiză şi Critică literară
De ce Scufiţa Roşie ?
Din start, ne dăm seama că este vorba despre o minoră de care copiii, în răutatea lor, şi-au bătut joc cu această poreclă, probabil din cauza unei căciuliţe roşii croşetate de mămica ei, pe care fetiţa o poartă des din cauza unei sensibilităţi fizice la frig în regiunea craniului.
Aşadar avem de-a face cu o bolnavă marginalizată şi descurajată de societatea din jurul ei.
Scufiţa merge zi de zi cu coşuleţul cu mâncare la bunicuţa care locuieşte în pădure. Nici o bunică normală nu locuieşte în pădure. Singura explicaţie este că această bunică a primit în urma retrocedărilor câteva hectare de teren împădurit. Este ştiut că ţăranii nu se gândesc mult până să taie pădurea, mai ales înainte de venirea iernii.
Aşadar, această bunică este o scorpie zgârcită care şi-a făcut casa în pădure (oare nu tot din lemn tăiat fără aprobare de la Ocolul Silvic?) şi stă acolo ca să-şi păzească avutul.
Teoria că este vorba de o babă ticaloasă se verifică prin faptul că în loc să plătească un serviciu de livrare la domiciliu a hranei, a silit-o pe nepoata ei (o fiinţă neajutorată şi bolnavă) să facă zilnic naveta din oraş în pădure, fără să-i pese de pericolele la care o expune pe biata fată.
Scufiţa Roşie se întâlneşte cu lupul care o descoase în privinţa drumului ei. Deja intrăm într-o zonă a fanteziei bolnave. Unu la mână că în România lupi nu prea mai sunt, doi la mână că se feresc de om ca de dracu, iar trei la mână, nu vorbesc şi chiar de ar face-o, ar intreba de cel mai apropiat braconier sau unde e cea mai apropiată stână.
Singura explicaţie este că Scufiţa Roşie s-a uitat atât de mult la Animal Planet încât cunoaşte obiceiurile lupilor şi le poate înţelege scheunăturile.
Lupul o ia înaintea Scufiţei, care se opreşte la cules de flori, îşi preface vocea, intra la bunică şi o înghite. Nu mai stăm să analizăm faptul că în pădure nu prea sunt flori. Dar trebuie spus că e dăunator să înveţi copiii că e corect ca atunci când ai o treabă de făcut, să te opreşti la cules flori fără să ştii dacă nu-s cumva specii protejate şi în consecinţă, pe cale de dispariţie.
Lupul în schimb pare un personaj menit să fie bătaia de joc a creatorilor de basme. Lupul este un individ mânat de dorinţa perpetuă de a năvăli în casele oamenilor. Foloseşte toate tertipurile: imită voci şi dacă nu-i iese, vadit frustrat, face casa praf.
Concluzie: Lupul este comis-voiajorul actual.
Bunica muşcă momeala şi-i dă drumul. Iată cum este prezentată imaginea unei persoane în vârstă: o senilă care nu ştie să facă deosebirea între un urlet de lup şi glasul propriei nepoate. Cu această imagine vor rămâne copiii noştri.
Lupul se îmbracă cu hainele bunicii, se aşează în pat unde îl găseşte Scufiţa Roşie. O ademeneşte prin vorbe şirete să se apropie şi o înghite şi pe ea. Lupul fiind îmbrăcat în hainele bunicii, induce în mintea copilului sensul noţiunii de travestit, putându-i afecta grav viitoarea orientare sexuală.
Ce fel de minte bolnavă poate spune la copii aşa porcării?
Iar dialogul, purtat cu Scufiţa, e plin de aluzii sexuale: toate la lup sunt mari, urechile, labele, dinţii şi mai ce?!...
Iar el răspunde invariabil cu minciuni menite să o aduca pe Scufiţa în pat lângă el. De aici deducem: corupere de minori şi perversiuni sexuale!
Apare vânătorul care împuşcă lupul şi le eliberează pe Scufiţa Roşie şi bunica. Ce caută vânătorul în casa bunicii? Înseamnă că nu e prima dată. Un vânător tânăr şi o femeie bătrână, singuri în mijlocul pădurii. Şi ne mai mirăm că "Ştirile de la ora 5" abundă în relatări despre violuri săvârşite asupra unor bătrâne?
Dintr-un studiu publicat de Ministerul de Interne aflam că toţi aceşti infractori au citit în copilărie Scufiţa Roşie şi iată consecinţele: ani grei de puşcărie! Apoi ce căuta la vânătoare de lupi pe proprietate privată?
Din două una: sau e un braconier nenorocit sau e un ştab mare de la Bucureşti care plăteşte sume imense doar pentru satisfacerea nevoilor sale sadice. În oricare dintre variante, ar trebui să fie înfierat de creatorul basmului şi nicidecum glorificat pentru fapta sa.
Finalul poveştii este sinistru: lupul zbătându-se în ghearele morţii "eliberează" cele două femei. Adică, avem oroarea să asistăm la apariţia a două făpturi parţial digerate care se pare că nu au murit, ci cu nonşalanţă îşi reiau firul vieţii. Mai rău ca în filmele horror! Şi ne mai întrebăm de ce există copii dereglaţi din toate punctele de vedere.
Asemenea închipuiri ale unei minţi bolnave se "servesc" copiilor între 2 şi 7 ani! Nici nu mai vorbesc despre marea oroare a literaturii mondiale: "Albă ca Zăpada" - auzi albă, imaculată şi ea trăieşte sub acelaşi acoperiş nu cu unul, ci cu 7 bărbaţi!
Ruşine! Ruşine! Ruşine!
IRIS GOGORICI
Psihoterapeut"

1 aug. 2011

Holograf

Festivalul berii - Galaţi  2011

 

Melc, melc, codobelc...

 

Praid - 2011

 
Orăşelul mic, de la poalele Masivului Piatra Şiclodului, este gazda perfectă pentru turiştii care au nevoie de tratament, dar şi pentru cei care vin la mina de sare. De departe, salina este punctul de atracţie şi, de zeci de ani, a devenit destinaţie turistică.
În timpul verii, 2.500 de oameni coboară zilnic în mină. În inima muntelui de sare ajungeţi cu autobuzul, printr-un tunel lung de 1.500 de metri, apoi mergeţi pe jos. Cu răbdare, coborâţi 300 de trepte, iar în faţa ochilor apare un adevărat orăşel subteran, la 120 de metri adâncime.
Deşi Praidul, ca localitate, a apărut pe la 1550, primele exploatări saline sunt atestate de pe vremea romanilor. "S-a deschis în anul 1980, iar de atunci este deschisă baza de tratament, dar exploatarea se face din 1700", a declarat un ghid turistic.
Primul nivel, cel destinat turiştilor, se întinde pe 1.300 de metri, iar cel care păşeşte aici are parte de tot confortul. Baze de tratament, cafenele, locuri de distracţie şi chiar o galerie retrasă, unde oamenii se pot ruga. Capela din salina a fost construita in anul 1993. De atunci, în fiecare zi de miercuri, joi şi vineri se ţin slujbe pentru ortodoxi, catolici şi reformaţi.
La Salina Praid vin cei care vor să-şi ia porţia de sănătate, în special cei care suferă de afecţiuni respiratorii. Practic, tratamentul cuprinde inhalarea aerului din mină, iar pentru rezultate bune, sunt necesare cam 18 zile. Gimnastica este şi ea recomandată.
Pentru o cură sănătoasă de sare trebuie să petreceţi în salina de la Praid cel puţin patru ore pe zi. Pentru ca timpul să treacă mai repede, în cea mai mare galerie s-au amenajat locuri speciale de joacă atât pentru cei mai mici dintre noi cât şi pentru cei mari.
Există şi un muzeu al minei de sare, o bibliotecă şi chiar o galerie a vinurilor, unde puteţi degusta tot soiul de licori. De temperatură să nu vă faceţi griji, pentru că în orice anotimp al anului, în salină sunt 16 grade Celsius.

SOVATA - 2011

Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni.
Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuală este de 7,6°C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm.
Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la 250 gr/litru) și sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată, acționînd ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m adâncime), cel mai mare lac heliotermal, să varieze între 10-20°C la suprafață, 30-40°C la adâncimea de 1 m și 40-60°C la adâncimea de 1,5 m.
Stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar și pentru afectiuni degenerative, inflamatorii și reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare, tendinite, tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (dupa operații vindecate la articulații, mușchi, oase, dupa luxații și entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoză).
Stațiunea beneficiază de dotari multiple (pentru bai calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; sali de gimnastica medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.); condițiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Sovata", "Brădet", "Aluniș", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri și cabane). Posibilitățile de recreere și de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicarie, excursii la Dealul Saca si la Varful Cireșelu etc.).
( de aici )

SLANIC MOLDOVA - 2011

 
 
 
 
   
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Cunoscută localitate balneară, Slănic Moldova este situată pe versantul estic al Carpaților Orientali (în masivul Nemira) la înălțimea de 530 m pe valea pârâului Slănic. Orașul se desfășoară într-o depresiune acoperită de păduri de foioase și conifere. Slănic-Moldova, oraș în estul României (Județul Bacău), așezat pe râul Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira (Carpații Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurată de păduri de fagi și brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacău (reședința Județului Bacău). Stațiune cu sezon permanent, cu o climă intramontană-depresionară temperată, cu un aer pur, lipsit de praf și particule ce pot provoca alergii, și bogat în aerosoli rășinoși și ioni negativi. Temperatura medie anuală este de 7,4 °C . ( de aici )