26 iul. 2016

Men style - calitate la masculin


Pe men-style.ro  pot fi gasite o varietate de accesorii pe care orice barbat le poate purta cu placere. Magazinul virtual are mai multe categorii de produse: bratari, coliere, inele, lanturi pentru blugi, brelocuri.
Bratari
In categoria bratari se pot accesa alte trei categorii: bratari din piele, bratari din cauciuc, bratari din otel. In ceea ce priveste bratarile din piele, trebuie mentionat ca ele sunt confectionate din piele naturala, cu insertii si impletiuri din sfoara, cu accesorii si amulete din piatra, lemn, metale nepretioase. Bratarile din cauciuc sunt, in majoritatea lor, stil ceas, cu sistem de inchidere asemanator celor de la bratarile de ceas clasice, decoratiunea unei astfel de bratari fiind tot de tip ceas, de cele mai multe ori, mobila. Bratarile din otel inoxidabil sunt elegante si originale, stilizate, existand si insertii de culoare, pe langa argiuntiul otelului.
Colier ajustabil vintage Games of Thrones cod 208

Din categoria coliere pot fi vazute coliere din otel inoxidabil, coliere din piele naturala, coliere din cauciuc cu pandantive metalice, coliere cu sfoara si os, pandantive fara colier, coliere simple.  
Unele coliere sunt unisex, pot fi purtate la fel de bine de barbati cat si de femei, avand aceeasi eleganta.
Unele dintre coliere sunt curajoase si nonconformiste, altele elegante si pretentioase, altele rock. Pandantivele din aceasta categorie ofera posibilitatea de a varia aspectul colierului, fiind alese cu gust si originalitate.
Inel antistres din otel inoxidabil - cod 115




Inelele sunt din otel inoxidabil, pe marimi, acoperind gusturi diferite. Astfel, sunt inele aurii, negre, argintii, cu pietricele, cu inscriptii, cu motive tribale, cu simboluri, cu declaratii, cu decupaje, inele antistres, inele tip verigheta. Marimile mici, 7, pot fi purtate atat de tinerii barbati cat si de fete. Simbolurile variaza in functie de model, de la tribale la simboluri religioase si declaratii de dragoste.
Lant de blugi - design Spike Snap Belt cod 010




Lanturile pentru blugi sunt moderne si interesante, incluzand atat partea din piele naturala cat si partea din otel inoxidabil, lantul decorativ. Aceste lanturi pentru blugi sunt la preturi accesibile. Persoanele nonconformiste, cei care poarta tinute rock sau cei ce doresc sa fie originali, ar putea purta cu succes lantul de blugi ca accesoriu.


Breloc din otel "Aripi de inger" cod 020 - doua piese 



O alta categorie de produse sunt brelocurile. Acestea sunt fie din otel inoxidabil, fie din sfoara, otel si os. Acestea reprezinta accesorii necesare nu doar barbatilor ci oricarei persoane, indiferent de varsta si sex, care poarta o cheie sau un set de chei dupa sine, in buzunar sau in geanta. Unele dintre brelocuri sunt duble, putand fi un cadou declaratie de dragoste, impreuna formand un intreg.



Structura anului școlar 2016-2017

  • Anul școlar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 175 de zile lucrătoare.

Excepții:
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale din învățământul liceal se încheie în data de 3 iunie 2016; 
b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 17 iunie 2016; 
c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ, în vigoare; 
d) pentru clasele din învățământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare; 
e) pentru învățământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 180 de zile; 
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor; 
g) pentru învățământul postliceal (școală postliceală și școală de maiștri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ, în vigoare. "

  • Anul școlar 2015-2016 începe la data de 1 septembrie 2015, se încheie la data de 31 august 2016 și se structurează pe două semestre, după cum urmează: 
  • Semestrul I 
Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015
În perioada 31 octombrie - 8 noiembrie 2015, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar sunt în vacanță. 
Vacanța de iarnă – sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 10 ianuarie 2016 
Cursuri – luni, 11 ianuarie 2016 – vineri, 5 februarie 2016 
Vacanța intersemestrială – sâmbătă, 6 februarie 2016 – duminică, 14 februarie 2016 
  • Semestrul al II-lea 
Cursuri – luni, 15 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016
Vacanța de primăvară – sâmbătă, 23 aprilie 2016 – marți, 3 mai 2016 
Cursuri – miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 24 iunie 2016 
Vacanța de vară – sâmbătă, 25 iunie 2016 – duminică, 11 septembrie 2016. ”

4 iul. 2016

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Examenul de bacalaureat naţional 2016
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 7
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
ACTUL II
TABLOUL 2
[…]
CATERINA: Vrei să-ţi spun adevărul? Îi urăsc.
PETRU: Ce uşor rosteşti cuvântul „urăsc”!
CATERINA: Sunt sinceră.
PETRU: Nu mă gândeam la sinceritatea dumitale faţă de mine, ci la felul categoric în care judeci şi
împarţi oamenii. Eu mă încurc în sentimente, totul mi se pare mult mai complicat.
CATERINA: Dar aici nu e vorba de judecăţi sentimentale. Sau, în orice caz, nu este esențial. Când ştii precis că ai de făcut o anumită treabă, când lupţi cu toate puterile pentru ceva, e firesc să împarţi lumea în duşmani şi tovarăşi. E atât de simplu, încât mă mir că nu pricepi.
PETRU: Aş vrea. M-am gândit mult la lucrurile astea după ce … Dar nu izbutesc.
CATERINA: Da. Pentru asta ar trebui să crezi în acel ceva.
PETRU: Mai pot eu crede? În jurul meu e numai întuneric. Asta (arată ochii) m-a scos din rândul oamenilor. Am un creier care gândeşte, o inimă care simte, braţe care ar putea munci. Dar ce folos! Sunt singur pe insula întunericului meu şi toţi ceilalţi se găsesc dincolo, pe un alt tărâm.
CATERINA: Dacă nu vrei să întinzi mâna!
PETRU (întinzând-o): Şi ce-aş găsi?
CATERINA (luându-i mâna): Alte mâini.
PETRU (cu infinită speranţă): Caterina! (Pauză. Apoi, crispat.) Spune, Caterina, şi de mine ţi-e milă?
CATERINA (consternată): De tine?
PETRU (emoţionat): Mai spune o dată aşa.
CATERINA (confuză): Cum?
PETRU: Ca înainte.
CATERINA: De dumneata …
PETRU (cu disperare): Ce neghiob sunt! Du-te!
CATERINA: Mi-ai promis că vii cu mine la şcoală.
PETRU: Du-te! Nu vreau compătimire. Mi-e silă de compătimire. (Violent.) Pleacă de aici! (Caterina face câţiva paşi înapoi. Cu disperare.) Ai plecat? Caterina! Caterina!
CATERINA: Sunt aici!
PETRU: Caterina, trebuie să-ţi spun. Eu te … Nu, n-am voie … Lasă-mă. Nu mă chinui. (Cu disperare.) Sunt un schilod.
CATERINA: Şi eu te iubesc, Petru. (Fuge.)
PETRU: Nu-i adevărat, nu poate fi adevărat! E adevărat? Lumina mea! (Iese după ea.)
(Horia Lovinescu, Citadela sfărâmată)
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor nu izbutesc şi infinită. 2 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvenţa Şi eu te iubesc, Petru. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului ochi. 2 puncte
4. Precizează o temă a discuţiei dintre personajele din textul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe.
4 puncte
6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului feminin, exemplificând-o cu o
secvenţă semnificativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul notaţiilor autorului în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text:
PETRU: Nu mă gândeam la sinceritatea dumitale faţă de mine, ci la felul categoric în care judeci şi împarţi oamenii. Eu mă încurc în sentimente, totul mi se pare mult mai complicat.
CATERINA: Dar aici nu e vorba de judecăţi sentimentale. Sau, în orice caz, nu este esențial. Când ştii precis că ai de făcut o anumită treabă, când lupţi cu toate puterile pentru ceva, e firesc să împarţi lumea în duşmani şi tovarăşi. E atât de simplu, încât mă mir că nu pricepi. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul lecturii în dezvoltarea personală.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi particularități de construcție a unui
personaj dintr-un roman psihologic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din romanul psihologic studiat;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două scene/secvenţe comentate;
– ilustrarea a patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului psihologic
studiat, semnificative pentru construcţia personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, incipit, final, tehnici narative, modalităţi de caracterizare, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în construcţia personajului.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de
analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind
numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Proba E. a) Limba şi literatura română 
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de
exemplu: nu izbutesc – nu reuşesc; infinită – nemărginită) 2 x 1 p. = 2 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvenţa indicată (separă un substantiv în cazul vocativ de restul enunţului) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ care ilustrează sensul conotativ al substantivului indicat 2 puncte
4. precizarea oricărei teme a discuţiei dintre personajele din textul dat (de exemplu: iubirea)
4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe (de exemplu: Vrei; Caterina) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. – menţionarea unei modalităţi de caracterizare a personajului indicat 2 puncte – exemplificarea printr-o secvenţă din text a modalităţii de caracterizare menționate 2 puncte
7. prezentarea rolului notaţiilor autorului în textul dat: prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.; prezentare schematică – 2 p. 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului dramatic, prezente în textul dat (de exemplu: folosirea dialogului ca mod de expunere; prezenţa notaţiilor autorului)
2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte
9. – comentarea secvenţei indicate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
– structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.; text parţial organizat, fără echilibru între componente – 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.; utilizare parţial adecvată – 2 p. 4 puncte
– conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2 x 3 p. = 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
– respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din romanul psihologic studiat 4 puncte
· prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.
· prezentare ezitantă – 2 p.
· prezentare schematică sau superficială – 1 p.
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două scene/secvenţe comentate 4 puncte
·  menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 1 p.
· ilustrarea trăsăturii menţionate prin două scene/secvenţe comentate – 3 p.; ilustrarea trăsăturii menţionate printr-o scenă/secvenţă comentată – 2 p.; simpla numire a unor scene/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru construcția personajului ales 4 x 1 p. = 4 puncte
− susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în construcţia personajului: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p.; încercare de susţinere sau schematism – 2 p.; simplă formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.
· text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.
· text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de
judecăţi de valoare relevante – 3 p.
· relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.
· relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Examenul de bacalaureat naţional 2016
Proba E. a)
Limba şi literatura română
Varianta 7
Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
ACTUL III
TABLOUL V
DANNY (cu tristeță sinceră. E schimbat, slăbit, parcă maturizat): Azi e o săptămână de când n-am primit
nimic. Ce-o fi cu ea? Ce i s-o fi întâmplat?
MADONA (aer fericit, care o înfrumusețează și o întinerește. E coafată frumos și fardată bine și discret):
Știu și eu?
DANNY: De patru luni, de la prima noastră întâlnire, scrisoarea ei nu mi-a lipsit în nicio săptămână. Și
acum, așa deodată, tace!
MADONA: Poate reflectează la ce ți-a spus în ultima scrisoare.
DANNY: Că în ziua când se va convinge c-o iubesc cu adevărat va ieși din anonimat?
MADONA: Da.
DANNY: Dar n-a avut timp destul să se convingă până acuma? Ce fac de patru luni decât s-o iubesc?
Ce dovezi mai mari vrea să-i dau? Am renunțat la căsătoria cu Zuc, la prieteni. Nu trăiesc decât cu
gândul și cu scrisorile ei. Părinții mei nu mai știu ce e cu mine. Doctorii la fel.
MADONA: Toți sunt convinși că suferi din cauza lui Zuc, fiindcă s-a logodit cu Turi ...
DANNY: Niște imbecili toți. Sufăr numai pentru „Ea”!
MADONA: Cred că e și un pic de literatură la mijloc, în afară de suferință ... Idila voastră e un fel de
roman ...
DANNY: Atunci și viața e un roman ...
MADONA: Fără îndoială. […] (Se așază.) Mai cuminte ar fi să renunți.
DANNY: E prea târziu acuma! O iubesc prea mult.
MADONA: Și dacă ar renunța ea?
DANNY: Nu știu ce-aș face. […] Ah! Și măcar dacă i-aș putea scrie! Aș convinge-o că dragostea mea e o
realitate și că viața mea fără ea e un chin. Joc tenis ca un disperat, numai cu antrenorul, ca să obosesc și
să mă pot odihni noaptea câteva ceasuri. Am slăbit patru kilograme.
MADONA: Câte unul pe lună.
DANNY: Nu mai râde! ... Tu nu știi ce înseamnă să iubești.
MADONA: De unde știi tu?
DANNY: Fiindcă n-ai iubit niciodată.
MADONA: Și dacă totuși aș fi iubit?
DANNY: Tu ești prea tare și dragostea, în fond, e o slăbiciune.
MADONA: Poate că am iubit stăpână pe mine?
DANNY: Hm! Și crezi tu că n-aș fi băgat eu de seamă?
MADONA (cu un surâs personal): Adevărat! Față de tine, nu pot avea niciun secret.
DANNY: Eu cred, Dona, că dacă tu ai fi iubit pe cineva, l-ai fi putut face într-adevăr fericit.
MADONA: Ce te face să crezi asta?
DANNY: Tot.
MADONA (cu teamă, ca un criminal care revine la locul crimei): Și crezi că pe mine m-ar putea iubi
cineva? […]
DANNY: Sunt absolut convins. Și – dacă îmi dai voie să-ți dau și un sfat în viața mea – iată-l: iubește,
Dona. Chiar dacă ai suferi cum sufăr eu acuma, totuși să știi că dragostea e cel mai bun lucru din viață ...
E aroma ei.
(Tudor Mușatescu, Madona)
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor deodată şi teamă. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa n-am primit. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul
viață. 2 puncte
4. Precizează o temă a discuţiei dintre personajele din textul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe.
4 puncte
6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului feminin, exemplificând-o cu o
secvenţă semnificativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul notaţiilor autorului în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text:
DANNY: Sunt absolut convins. Și – dacă îmi dai voie să-ți dau și un sfat în viața mea – iată-l: iubește, Dona. Chiar dacă ai suferi cum sufăr eu acuma, totuși să știi că dragostea e cel mai bun lucru din viață ... E aroma ei. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul jocurilor pe dispozitive
electronice (calculator, tabletă, telefon inteligent etc.) în viața tinerilor.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema și viziunea despre lume într-un roman interbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului interbelic studiat în perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
− prezentarea a două scene/secvenţe relevante pentru tema şi viziunea despre lume din romanul interbelic studiat;
− ilustrarea a patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului interbelic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume (de exemplu: acţiune, titlu, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, perspectivă narativă, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbaj etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în romanul interbelic studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de
analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind
numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 7
Examenul de bacalaureat naţional 2016
Proba E. a)
Limba şi literatura română

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de
exemplu: deodată – brusc; teamă – frică) 2 x 1 p. = 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează elidarea unei vocale;
marchează rostirea legată a două cuvinte) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat
2 puncte
4. precizarea oricărei teme a discuţiei dintre personajele din textul dat (de exemplu: iubirea) 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe (de exemplu: nu ştii; Dona) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. – menţionarea unei modalităţi de caracterizare a personajului indicat 2 puncte
– exemplificarea printr-o secvenţă din text a modalităţii de caracterizare menţionate 2 puncte
7. prezentarea rolului notaţiilor autorului în textul dat: prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.; prezentare schematică – 2 p. 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului dramatic, prezente în textul dat (de exemplu: folosirea dialogului ca mod de expunere; prezenţa notaţiilor autorului)
2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte
9. – comentarea secvenţei indicate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
– structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.; text parţial organizat, fără echilibru între componente – 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de
tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.;
utilizare parţial adecvată – 2 p. 4 puncte
– conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2 x 3 p. = 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
– respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului
interbelic studiat în perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: evidenţierea trăsăturii – 2 p.; simpla menţionare a trăsăturii – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte
– prezentarea a două scene/secvențe relevante pentru tema şi viziunea despre lume din romanul interbelic studiat 4 puncte
· menţionarea temei şi a viziunii despre lume – 1 p.
· ilustrarea temei şi a viziunii despre lume prin două scene/secvențe comentate – 3 p.; ilustrarea printr-o scenă/secvență comentată – 2 p.; simpla indicare a unor scene/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale
romanului interbelic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4 x 1 p. = 4 puncte
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în romanul
interbelic studiat: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p.; încercare de susţinere sau schematism – 2 p.;
simplă formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care
construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.
· text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu
subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.
· text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p.
· relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.
· relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,
sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

29 iun. 2016

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2015 – 2016 - 27 iunie 2016
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Varianta 2
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte următorul text:
Salcâmi, arbori de câmpie,
Cu flori albe năpădite de albine,
Voi îmi amintiți copilăria,
Voi sunteți frați cu mine.

Acolo pe malul râului,
Șesul întins, cireada de vite –
Un copil desculț alerga
Cu picioarele prin mărăcini rănite.

O, drumuri lungi, șerpuite prin iarbă ...
Mai trăiți, salcâmi, ori ați fost tăiați
Cândva-ntr-o iarnă cu zăpezi și viscol,
Frați ai mei, frați?

Poate dintre toți numai eu
Am rămas să port veșnic florile voastre
Scuturându-le, scuturându-le
Albe, sub ceruri albastre.

Căci sufletul copilului de-atunci
Adeseori învie-n mine –
Salcâmi, arbori de câmpie,
Cu flori albe năpădite de albine.
(A. E. Baconski, Salcâmi)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: alerga, veșnic,
căci. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența învie-n mine. 6 puncte
3. Precizează măsura primului și a celui de-al doilea vers din poezie. 6 puncte
4. Transcrie un epitet şi o repetiție din textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Salcâmi, arbori de câmpie,/Cu flori albe
năpădite de albine,/Voi îmi amintiți copilăria,/Voi sunteți frați cu mine. 6 puncte
B. Redactează o compunere de 150 – 250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la genul liric
a textului Salcâmi de A. E. Baconski. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să ilustrezi două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeşte următorul text:
     O mică insulă franceză din Oceanul Indian, care se află între Madagascar şi Mauritius, denumită Mafate, impresionează printr-o depresiune-amfiteatru în care se poate ajunge doar cu elicopterul sau mergând pe jos.
     Această vale în formă de amfiteatru se delimitează de restul insulei prin pereţi de stânci, prin munţi uriaşi şi prin pădurea tropicală. Ea a fost formată de magma unui vulcan în urmă cu trei milioane de ani. […]
     Aproape toţi rezidenţii sunt descendenţi ai celor ce au ocupat iniţial insula şi fiecare sat are câteva case colorate, cu acoperiş de tinichea. […]
     În depresiune, pe o suprafaţă de 100 km², nu există reţele de electricitate şi de apă. Dacă cineva are nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă, va trebui să aştepte până ce acesta va fi adus în vale cu elicopterul sau până ce va ajunge acolo pe jos.
     Insula, parte din La Réunion, a fost desemnată în 2010 de către UNESCO, alături de vecinele sale menţionate mai sus – Madagascar şi Mauritius –, locaţie a patrimoniului mondial, ceea ce a dus la un flux crescând de turişti în ultima perioadă. Pentru moment, cei ce vizitează această pierdută „grădină a Edenului” sunt trataţi cu privelişti care taie respiraţia, păduri luxuriante, largi câmpii africane, râuri sălbatice şi o bogată cultură locală.
     Mafate este, de asemenea, unul dintre puţinele locuri rămase pe lume unde se găseşte un ecosistem care s-a dezvoltat timp de milioane de ani în izolare.
(Andreea Marinaș, „Grădina pierdută a Edenului”: locul în care ajungi doar cu elicopterul,
www.adevarul.ro)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele unei insule învecinate cu insula Mafate;
– anul în care insula Mafate a fost desemnată de UNESCO locație a patrimoniului mondial. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Pentru
moment, cei ce vizitează această pierdută „grădină a Edenului” sunt trataţi cu privelişti care taie
respiraţia, păduri luxuriante, largi câmpii africane, râuri sălbatice şi o bogată cultură locală.
4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: fiecare sat are câteva case
colorate, cu acoperiş de tinichea. 4 puncte
5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
Dacă cineva are nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă, va trebui să aştepte
până ce acesta va fi adus în vale cu elicopterul sau până ce va ajunge acolo pe jos. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
completivă directă, introdusă prin adverbul relativ unde. 4 puncte
B. Redactează, în 150 – 250 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinţi o întâmplare reală sau
imaginară petrecută într-o zonă turistică. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.).


EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2015 – 2016
Probă scrisă
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 2
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate
(de exemplu: alerga – fugea; veşnic – mereu; căci – fiindcă) 3 x 2 p. = 6 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două
cuvinte; marchează căderea unei vocale) 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru precizarea măsurii primului vers (8 silabe) și a celui de-al doilea vers
(12 silabe) din poezie 2 x 3 p. = 6 puncte
4. câte 3 puncte pentru transcrierea oricărui epitet (de exemplu: drumuri […] șerpuite) şi a oricărei
repetiții (de exemplu: Scuturându-le, scuturându-le) 2 x 3 p. = 6 puncte
5. prezentarea semnificaţiei versurilor date 6 puncte
· prezentare adecvată – 5 p.; prezentare parţial adecvată – 3 p.; încercare de prezentare – 1 p.
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 p.
B.
– câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale genului liric 2 x 2 p. = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat
2 x 2 p. = 4 puncte
(Punctele pentru ilustrarea fiecărei trăsături a genului liric se acordă astfel:
· ilustrarea adecvată a trăsăturii – 2 p.
· prezentare superficială a trăsăturii/schematism – 1 p.)
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; adecvare parţială – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de
exemplu: O insulă învecinată cu Mafate este Madagascar/Mauritius.; În 2010 insula Mafate a fost
desemnată de UNESCO locație a patrimoniului mondial.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei şi a titlului articolului (Andreea Marinaş;
„Grădina pierdută a Edenului”: locul în care ajungi doar cu elicopterul) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (vizitează – verb predicativ; cu – prepoziție
simplă; care – pronume relativ; sălbatice – adjectiv propriu-zis) 4 x 1 p. = 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (fiecare – atribut adjectival; case –
complement direct) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a oricăror două propoziţii subordonate diferite
(Dacă cineva are nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă; să aştepte; până ce
acesta va fi adus în vale cu elicopterul; până ce va ajunge acolo pe jos.) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului propoziţiilor subordonate transcrise: Dacă cineva are
nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă – propoziţie subordonată circumstanțială
condițională; să aştepte – propoziţie subordonată subiectivă; până ce acesta va fi adus în vale cu
elicopterul – propoziţie subordonată circumstanţială de timp; până ce va ajunge acolo pe jos –
propoziţie subordonată circumstanţială de timp 2 x 1 p. = 2 puncte

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2015 – 2016 - 7 iunie 2016
Probă scrisă - Limba şi literatura română
Varianta 7
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte următorul text:

ACTUL 1
Scena goală, pustie. E mult ȋnainte de spectacol. Cortina e ridicată. Un singur bec arde pe undeva, ȋn față.
SCENA 1
NENEA COSTICĂ [...] ȘI FETIȚA
(După bătăile reglementare de gong, nenea Costică [...] zice:)
NENEA COSTICĂ: Ei? Ce-i facem, fetițo? (Pauză.) Ȋi mai zicem o dată? (Ca și cȃnd i-ar fi răspuns cineva și l-ar fi contrazis, argumentează.) Ei, nu se poate să ne dăm bătuți! Ori, ori! Acum ori niciodată! [...] Am făcut eu și actori mai mari decȃt tine. Numai cușca aceea și cu mine știm de unde le-a pornit succesul. Așa, fetițo! Ascultă ce-ți spun eu. (Pauză). Ei, hai! Ia-ți inima-n dinți și mai dă-i drumul odată.
FETIȚA (apare din dosul unui arlechin*, tȃrȃndu-și picioarele de oboseală și năduf): Oooof! Nea Costică, zău că n-are niciun rost.
NENEA COSTICĂ: De ce, fetițo?
FETIȚA: Cum crezi că am să ajung eu să joc rolul coanei Mica, și ȋncă la premieră ...
NENEA COSTICĂ: Cred, de ce să nu cred! Nu da din cap, că știe bătrȃnul ce spune. (Supărat deodată.) Mă rog, sunt eu ori nu sunt sufleur* ȋn teatrul ăsta de treizeci de ani?
FETIȚA: Ce are a face una cu alta?
NENEA COSTICĂ: Iar nu răspunzi la ȋntrebare? Sunt ori nu sunt?
FETIȚA: Ești, nea Costică, ești! [...]
NENEA COSTICĂ: Sunt eu om bătrȃn ori nu sunt?
FETIȚA: Ești, nea Costică.
NENEA COSTICĂ: Spusu-ți-am eu, vreodată, o vorbă care nu s-a ȋmplinit ȋntocmai?
FETIȚA: Nu țiu minte ...
NENEA COSTICĂ: Păi cum să ții, dacă nu ți-am spus? Spuneam eu de un actor că o să aibă succese și n-a avut, ori c-o să cadă și n-a căzut?
FETIȚA: Nu știu, nea Costică.
NENEA COSTICĂ: Păi cum să știi, dacă n-am spus? Și ți-am făgăduit eu ție vreodată ceva și nu m-am ținut de vorbă? Hai?
FETIȚA: Dar bine, nea Costică, d-ta uiți că diseară nu e un spectacol obișnuit, e premieră și ȋncă o premieră originală, iar autorul e sclifositul cela ...
NENEA COSTICĂ: Păi tocmai de aceea, fetițo. Lasă-l pe nen-tu Costică să ȋnvȃrtească el șuruburile cum știe [...]. Vasăzică hai, ȋncă o dată.
FETIȚA: Mai stai o clipă, nea Costică, nu pot – zău nu pot. A ieșit toată apa din mine.
NENEA COSTICĂ: Bine, foarte bine! Multă sudoare, mult succes; puțină sudoare, puțin succes, și ioc* sudoare, ioc succes. Dar nu-i oboseala de vină. Tu, fetițo, n-ai ȋncredere ȋn vorba mea.
(Victor Ion Popa, Răzbunarea sufleurului)
*arlechin s.m. parte laterală a unei scene
*sufleur s.m. persoană care suflă actorilor replicile pe care urmează să le spună
*ioc (pop. și fam.) defel, câtuși de puțin
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: succesul,
am făgăduit, obișnuit. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura n-a căzut. 6 puncte
3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la cadrul temporal. 6 puncte
4. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei:
NENEA COSTICĂ: Bine, foarte bine! Multă sudoare, mult succes; puțină sudoare, puțin succes, și
ioc sudoare, ioc succes. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 250 de cuvinte în care să motivezi apartenența la genul
dramatic a textului dat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale genului dramatic;
– să ilustrezi două trăsături ale genului dramatic, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecți precizarea privind numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul:
Bistriţeanul Tibi Uşeriu a câştigat cel mai greu maraton din lume, „6633 Arctic Ultra”, pe care l-a denumit „cursa vieţii”, ajungând primul la capătul celor 566 de kilometri din zona Cercului Polar. Pentru prima dată în istoria acestui maraton, a pus steagul României dincolo de Cercul Polar. Tiberiu Uşeriu a trecut linia de start la ora 4:44, după ce a alergat pe gheaţă 566 de kilometri, la temperaturi care au ajuns până la -62 de grade. [...] Tibi Uşeriu a condus cursa infernală de la început până la sfârşit, de cele mai multe ori s-a aflat chiar cu câteva ore înaintea celorlalţi concurenţi. A înfruntat temperatura care în unele zile a fost şi de -62 de grade, ninsoarea deasă şi vântul care a suflat cu peste 80 de km/h. Românii au participat la ultra-maratonul extrem pentru o cauză nobilă. Ei susţin proiectul
„Pădurea copiilor”, care promovează plantarea unui puiet pentru fiecare nou-născut din România şi
reîmpădurirea terenurilor degradate din sudul ţării. [...] Maratonul arctic „Ultra 6633” presupune alergarea pe gheaţă pe o lungime de 566 de kilometri, dincolo de Cercul Polar şi a început vineri, 11 martie, şi s-a terminat după 150 de ore de la start. Prima ediţie a maratonului s-a desfășurat în anul 2007 şi de atunci doar 19 oameni au reuşit să termine cursa.
(Mihaela Stoica, Românul Tibi Uşeriu a câştigat cel mai greu maraton din lume, dincolo
de Cercul Polar, www.descopera.ro)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– numele proiectului susținut de românii care au participat la maratonul „6633 Arctic Ultra”;
– anul în care a avut loc prima ediție a acestui maraton. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa:
Bistriţeanul Tibi Uşeriu a câştigat cel mai greu maraton din lume, „6633 Arctic Ultra”, pe care l-a
denumit „cursa vieţii”, ajungând primul la capătul celor 566 de kilometri din zona Cercului Polar.
4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Pentru prima dată în istoria
acestui maraton, a pus steagul României dincolo de Cercul Polar. 4 puncte
5. Transcrie o propoziție principală și propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul
acesteia: Prima ediţie a maratonului s-a desfășurat în anul 2007 şi de atunci doar 19 oameni au reuşit
să termine cursa. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă, introdusă prin pronumele relativ care. 4 puncte
B. Redactează, în 150 – 250 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinţi o întâmplare reală sau
imaginară petrecută în timpul unei competiții. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 7
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (42 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate
(de exemplu: succesul – reușita; am făgăduit – am promis; obișnuit – comun) 3 x 2 p. = 6 puncte
2. explicarea rolului cratimei în structura dată (de exemplu: marchează rostirea legată a două
cuvinte; marchează elidarea unei vocale) 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din text, care se
referă la cadrul temporal (de exemplu: mult ȋnainte de spectacol; diseară) 2 x 3 p. = 6 puncte
4. câte 3 puncte pentru formularea oricăror două idei principale/secundare din text
2 x 3 p. = 6 puncte
5. prezentarea semnificaţiei secvenței date 6 puncte
· prezentare adecvată – 5 p.; prezentare parţial adecvată – 3 p.; încercare de prezentare – 1 p.
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 p.
B.
– câte 1 punct pentru precizarea oricăror patru trăsături ale genului dramatic 4 x 1 p. = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături ale genului dramatic, valorificând textul dat
2 x 2 p. = 4 puncte
(Punctele pentru ilustrarea fiecărei trăsături a genului dramatic se acordă astfel:
· ilustrarea adecvată a trăsăturii – 2 p.
· prezentare superficială a trăsăturii/schematism – 1 p.)
– adecvarea conținutului la cerință – 2 p.; adecvarea parțială a conținutului la cerință – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de
exemplu: Numele proiectului susținut de românii care au participat la maratonul „6633 Arctic Ultra”
este „Pădurea copiilor”.; Prima ediție a acestui maraton a avut loc în 2007.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei şi a titlului articolului (Mihaela Stoica; Românul
Tibi Uşeriu a câştigat cel mai greu maraton din lume, dincolo de Cercul Polar)
2 x 2 p. = 4 puncte
3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (pe – prepoziţia simplă; l- – pronume
personal; primul – numeral ordinal; zona – substantiv comun) 4 x 1 p.= 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (acestui – atribut adjectival; steagul –
complement direct) 2 x 2 p.= 4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a oricărei propoziții principale (Prima ediţie a
maratonului s-a desfășurat în anul 2007; de atunci doar 19 oameni au reuşit) și a propoziţiei
subordonate (să termine cursa) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului propoziţiei subordonate transcrise: să termine cursa –
propoziţie subordonată completivă directă 2 x 1 p. = 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată
subiectivă, introdusă prin pronumele relativ care 4 puncte
– construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii – 1 p.
– construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate introduse prin pronumele relativ care – 3 p.
B.
– relatarea unei întâmplări petrecute în timpul unei competiții: cu respectarea succesiunii logice a
evenimentelor – 4 p.; fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 2 p. 4 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului
spaţio-temporal 2 x 2 p. = 4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; conţinut parţial adecvat – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei 1 punct
– coerenţa textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; adecvarea parţială – 1 p.
2 puncte
– ortografia (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
– punctuaţia (0 erori: 2 p.; 1 – 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
– aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct

28 iun. 2016

Ardelenisme

O propoziţie din opt cuvinte de câte două litere fiecare!

"No ni mă la el ce le be!"

(Mulţumesc, Ştefan S., Cluj!)

27 mai 2016

O zi...

Mai, ultima luna de primavara.
 Parfum de liliac, salcam, iasomie
Deja incepe sa miroasa a flori de tei...a vara, a concediu, a plaja.

10 feb. 2016

O R D I N privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național – 2016 - Art. 11


Art.11. 
 (1) Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop. 
(2) Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu vor fi primiți în examen. 
(3) Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
(4) Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea, sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați ori cu exteriorul. 
(5) Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul. 
(6) Candidații care încalcă regulile menționate la alin. (3), (4) și (5) vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacăau fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. 
(7) Încălcarea regulilor menționate la alin. (3), (4) și (5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați „eliminați din examen”, fără posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. 
(8) Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice legate de organizarea și desfășurarea corectă a examenului de bacalaureat și prevederile alin. (1)-(7) și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen. 
(9) După parcurgerea pașilor menționați la alin. (8), candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(7) și mențiunea că știu că nerespectarea regulilor menționate la alin. (3), (4) și (5) are drept consecință măsurile menționate la alin. (6) și (7).

CALENDARUL examenului de bacalaureat național – 2016

Sesiunea iunie-iulie 2016 


  • 30 mai 3 iunie 2016 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 
  • 3 iunie 2016 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a 
  • 13 - 15 iunie 2016 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 
  • 15 - 17 iunie 2016 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 
  • 21 24 iunie 2016 Evaluarea competenţelor digitale – proba D 
  • 27 iunie - 1 iulie 2016 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C 
  • 4 iulie2016 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă 
  • 5 iulie 2016 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 
  • 6 iulie 2016 Proba obligatorie a profilului proba E)c) – probă scrisă 
  • 8 iulie 2016 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) probă scrisă 
  • 12 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 16,00) 
  • 12 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 16,00 20,00) 
  • 13 -15 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor 
  • 16 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2016 

  • 18 22 iulie 2016 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 
  • 16-17 august 2016 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A 
  • 16-17 august 2016 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 
  • 17-19 august 2016 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C 
  • 18-19 august 2016 Evaluarea competenţelor digitale – proba D 
  • 22 august 2016 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă 
  • 23 august 2016 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă 
  • 24 august 2016 Proba obligatorie a profilului proba E)c) – probă scrisă 
  • 26 august 2016 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă 
  • 29 august2016 Afişarea rezultatelor (până la ora 16,00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16,00 20,00) 
  • 30-31august2016 Rezolvarea contestaţiilor 
  • 1 septembrie2016 Afişarea rezultatelor finale



NOTĂ: La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti sau din
proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba în situații excepționale
prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor digitale sau
lingvistice, de evaluare a lucrările scrise ori de afișare a rezultatelor, precum și reducerea
perioadei de afișare a rezultatelor.
( sursa edu.ro - Anexa la ordinul MECS nr.5080/31.08.2015privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat național – 2016)

Simulare Evaluare Naţională pentru elevii clasei a VIII-a

Obiectivul simulării Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a

- familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluări naţionale, respectiv optimizarea rezultatelor obţinute de către elevii din învăţământul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale

Simuare Evaluare Naţională pentru elevii clasei a VIII-a
  • 22 februarie: Limba şi literatura română
  • 23 februarie: Matematică
  • 24 februarie: Limba şi literatura maternă (pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă)
  • 4 martie: afişarea rezultatelor
Subiecte
  • Subiectele vor fi elaborate pe baza conţinuturilor şi a competenţelor asociate acestora prevăzute în programele de examen pentru EN VIII. 
Programa şi conţinuturi
  • pentru clasa a VIII-a, programa de examen este disponibilă aici, iar conţinuturile exceptate, adică acele teme care care nu se vor regăsi în subiecte sunt publicate aici
(sursa edu.ro)